Saturday, July 30, 2011

Stranger than fiction

Un film. O capodopera. Hmmm ...prea inexpresiv. O briza de aer proaspăt intr-o arșița de vara, o cana de vin fiert intr-o vreme friguroasa, o pată de culoare intr-o lume cu nuanțe cenusii. 105 minute in care am fost surprins de o idee geniala si am trait alaturi de eroul poveștii, ancorat in prezent de o forta nevazuta. Mintea mea nici măcar nu a indraznit sa incerce sa mearga mai departe de secunda curenta, asteptam cu nerabdare sa devorez fiecare moment de film, fiecare gest, fiecare dialog. Interacțiunea umana, micile detalii ale vieții carora rareori le dam importanta si ideea de a-ti trai viata asa cum iti doresti se imbina in acest film intr-un mod genial rezultand o experiența memorabila. De puține ori mi s-a intamplat sa exclam exaltat la sfarsitul unui film 'foarte tare', si chiar dacă asta nu pare a fi cine stie ce compliment, va asigur ca e numai din vina vocabularului meu sarac... Stranger than fiction face parte din acea categorie de filme care te lasa cu un sentiment de caldura sufleteasca si cu dorința de a-ti împărtășii experiența la toate persoanele la care ții.

Friday, July 29, 2011

Cantece de munte (4)

Pentru voi

Auzisem din poveste
Când bunica-mi povestea
Ca ar fi pe lumea asta
Undeva

Niște munți înalți si dalbi
Ce cu frunțile in nori
Stau de veacuri-n nemișcare
Si tot dorm

Insa intr-o zi cu soare
Când prin lume am plecat
Am zărit in depărtare
Un palat

Dar palatul din poveste
Munte acum se numea
Cea mai falnica zidire
Zau asa !

Ref. Pentru voi ma cert cu mama
Când vreau sa va întâlnesc
Pentru voi ma cert cu tata
Pentru voi uit de-ntâlnire
Pentru voi ma cert cu fata 
Ce-o iubesc

Noaptea-n somn visez cascade
Ziua râuri si poteci
Cate-odat-uit de mâncare
Si servici

Sunt distrat si nu mi-e gândul
Decât sa pornesc curând
Din ce parte-o bate vântul
Plec cântând

Patru puncte cardinale
Le cunosc si le-ndrăgesc
Si când plec spre fiecare
Ma grăbesc

Sus in munți, acolo-i viata
Acolo dragostea mea
Si nu plec de-ar fi sa-mi spună
Cineva 

Ref.

Versuri: Predoi Narcis. Se cânta pe melodia Rock de dragoste de George Nicolescu.

Saturday, July 23, 2011

Ghidul incepatorului - jocul la cazinouri online

Acest articol se adreseaza in principal acelor persoane care cocheteaza cu ideea de a se inscrie si de a juca pe website-ul unui cazinou online, probabil atrase de multitudinea de reclame pentru astfel de website-uri, care au apărut in mass-media româneasca. Câteva din sfaturile pe care le voi da aici sunt extrase din experienta perosnala si le postez pentru ca din toata aventura mea intr-un asfel de cazinou, nu m-am ales decat cu experienta :-D si ar fi pacat sa se duca pe apa sambetei. Acum stand si judecand la rece, nu stiu exact cum am putut sa fac greșelile de atunci... probabil ca neuronii mei erau plecați in concediu, dar ceea ce pot sa spun sigur este ca ideea unui posibil castig rapid si considerabil mi s-a urcat la cap incat logica nu prea mai avea efect. Dar mai bine sa-i dam drumul cu sfaturile :-D.

1. Nu se poate câștiga dintr-un cazinou pe termen lung. Punct. Pe bune, indiferent de ce zvonuri veți auzi, ce sfaturi veți primi, ce articole veți citi, șansele de a castiga bani pe termen lung sunt nule si neavenite. Cand spun pe termen lung, ma refer la a va face o sursa sigura de venit din asta. Nu neg, puteți avea un castig bunicel intr-o mana norocoasa, dar psihologia umana ne impinge sa uitam repede de pierderi si sa consideram un eveniment norocos ca si cum s-ar repeta de multe ori. Si uite asa, cu rațiunea umbrita de x euro câștigați intr-o seara marea majoritatea a oamenilor sfârșesc prin a pierde 2x euro in serile urmatoare.

2. Nu exista nici o metoda matematica sau statistica prin care sa se poata castiga la vreunul din jocurile consacrate de cazino , ruleta, jocuri de carti , sloturi. Este probabil sa auziti din diverse surse de metode de pariere gen Martingale, d'Alembert si altele. Este posibil sa vedeți in fata ochilor o suita de formule sau de argumente care pot părea la prima vedere destul de solide. Fals... Metodele sunt vechi, unele de zeci de ani de zile, iar perioada in care au funcționat a fost extrem de scurta , sau chiar deloc. Orice joc care ajunge intr-un cazinou are un model matematic studiat de persoane destul de bune in acest domeniu, daca nu sunteti un geniu matematic, șansele sa descoperiți vreo metoda extraordinara de a invinge jocul sunt 0 . Daca va ajunge pe la ureche un astfel de zvon, cel mai bine e sa cautați pe wikipedia metoda menționată, aveți sanse bune sa fie documentata acolo.

3. Este posibil sa găsiți o eroare de moment a unuia dintre jocurile cazinoului si sa va folositi de ea pentru a castiga. Bucuria va fi scurta, fiecare cazino se protejează prin termenii si conditiile publicate, de astfel de evenimente.

4. Singura metoda prin care se pot castiga bani pe termen lung prin intermediul unui cazinou, este prin afiliere. Multe cazinouri obișnuiesc sa aibă programe de afiliere si sa ofere procent din banii depuși de clienți care au venit pe website-ul lor din reclame găzduite pe alte website-uri.

Sper ca aceste patru argumente, v-au convins sa nu considerați un cazinou ca si sursa de venit, decât daca sunteți posesorul unor website-uri si doriți sa intrați in programe de afiliere. Bineînțeles , asta nu inseamna ca nu pot exista alte motive pentru care sa jucati la un cazinou , sunt o sumedenie de persoane care fac acest lucru pentru distracție, pentru adrenalina si sentimentul de aventura pe care il da parierea sau pur si simplu pentru ca au prea multi bani si nu stiu ce sa faca cu ei. Important este de ținut minte ca sub nici o forma nu trebuie sa intrați intr-un cazinou in scopul de a câștiga bani.

Presupunând ca v-ati hotarat totuși sa jucati intr-un cazino , iata câteva sfaturi pe care o sa le găsiți utile:

5. Niciodata sa nu intrați la joc cu bani care nu va permiteți sa-i pierdeți. De fapt ca sa va puteți distra cu adevarat intr-un cazinou trebuie sa considerați suma cu care ati intrat ca si pierduta din start. Asta va poate elibera de emotii si va poate face jocul mai placut. In cazul in care suma pecare o jucati are importanta pentru voi, jocul se poate transforma intr-un stres continuu , si daca din intamplare combinați ceva cafea sau cola cu o partida incinsa si o pierdere masiva s-ar putea sa va treziti cu palpitații la inima sau mai rău. Orice bani ați pus acolo trebuie sa-i puteți pierde pana la ultimul cu seninatate si fara regret.

6. Nu va înfierbântați dupa o pierdere si nu încercați sa măriți mizele in scopul de a recupera suma pierduta. Mai bine va opriți, fumați cateva țigări, faceți jogging, mergeți la buda, sau orice alta activitate care va calmează. Si mai bine, încheiați jocul si continuați a doua zi .

7. Foarte mare atentie la dependenta de jocurile de noroc. Ea exista si se instaleaza intr-o persoana incetul cu incetul, daca prietenii va avertizează ca ati devenit dependent, ar fi cazul sa-i ascultați.

Următoarele sfaturi sunt legate in special de alegerea unui caziou online si activitatea pe un astfel de website:

8. Daca nu v-ati ales inca un cazinou, atunci faceți alegerea cu foarte mare grija. Exista zeci de website-uri care prezintă topuri si detalii despre cazinouri, folosiți aceste informații. In principal e bine sa citiți cat mai multe review-uri si articole despre cazinoul care l-ati ales si sa va asigurati ca functioneaza legal , si parerea jucatorilor despre acest cazinou este buna. Cazinoul trebuie sa-si trateze corect clienții , fara întârzieri la efectuarea plăților, fara anularea lor nemotivata, si sa aiba partea de asistenta a clienților pusa la punct. Daca veti gasi un cazinou cu suport pentru limba româna cu atat mai bine.

9. Cititi cu foarte mare atentie termenii si conditiile legale sub care funcționează cazinoul, indiferent cat de mult text este acolo. Citiți-le inainte de a va inscrie sau a depune bani :-). Mare atenție in special la condițiile de depunere, retragere si bonusare , exista cazinouri care au condiții speciale pentru jucătorii ce provin din anumite țari, si de obicei Romania cam intra pe lista neagra.

10. Atenție la bonusul primit pentru prima depunere. De obicei un cazino ofera un bonus considerabil la prima depunere dar acesta aduce cu el si condiții speciale, si nu toate cazinourile ofera posibilitatea de a refuza acest bonus. Daca doriti sa evitati efectele negative ale acestuia , un mod destul de usor este ca prima depunere sa fie cat mai mica posibila. Daca nu va pasa de bani, si bonusul nu reprezinta decat o posibilitate de a juca mai mult, atunci optati pentru o cifra mai mare, pentru ca sunt sanse ca acesta sa fie cel mai mare bonus pe care il veti primi in cadrul cazinoului.

11. Folositi pentru inscriere o adresa de email special creata pentru comunicarea cu cazinoul. Sub nici o forma nu folositi adresa de email personala indiferent cata incredere aveți in acest cazinou, pentru ca in curand va veți trezi cu o tona de spam. Unele cazinouri sunt inscrise intr-o rețea de parteneriat si isi paseaza baza de date de la unul la altul. Pe de alta parte , baza de date de emailuri dintr-un cazinou poate fi o ținta importanta pentru atacurile hackerilor, si va puteti trezi cu adresa de email furata si vânduta, cu toata bunăvoința cazinoului. Cel mai bine e sa folosiți o adresa de email pe care o puteți abandona in orice moment fara regrete.

12. Nu faceți depunere cu cardul de credit in cazinouri. Exista posibilități de transfer a banilor prin metode alternative , si care ofera mult mai multa siguranta, spre exemplu Paypal sau Moneybookers . Comisioanele practicate de astfel de servicii de plata sunt foarte mici comparativ cu siguranța si anonimitatea pe care o ofera.

Ca si o ultima mentiune, va garantez ca puteti gasi oricand o activitate mai interesanta decât cazinourile online, indiferent ca e vorba de jocuri multiplayer , bungiee jumping, paintball sau baruri de striptease , totul e sa cautati :-).

Wednesday, July 20, 2011

Timișoara - un pic de istorie sub picioarele noastre

Stau si ma gândesc câteodată de ce sunt mai putin interesat de locurile care ma înconjoară , decat de cele care sunt foarte departe si unde ajung numai in calitate de turist. Locuiesc in Timișoara de mai bine de 10 ani , dar nu am vizitat nici măcar o zecime din obiectivele turistice sau istorice al orașului, am calcat in Muzeul Bănățean o singura data (si aia a fost o vizita scurta), am intrat in catedrala de 3 ori (tot scurt, si cu ochii pe pereti), habar n-aveam ce e cu bastionul sau cu Zilele Cetatii , ca sa nu mai vorbim de faptul ca nu știam absolut nimic despre istoria orașului pana acum o ora... Dezamăgitor. Si luând azi netul la puricat am avut chiar o surpiza placuta sa aflu ca Timișoara chiar mustește de istorie .

Pe scurt iata cateva lucruri care mie mi s-au parut interesante :

- zona Banatului aflata sub influenta râurilor Bega si Timis era formata din câmpii si lunci fertile precum si numeroase mlaștini oferind conditii prielnice pentru dezvoltarea unor așezări umane, lucru dovedit de picturile rupestre de la Gura Ghindei, Sânpetru German, Ronat, Remetea Mare, sanctuarul osuar de la Parta , vase ceramice vechi de 6000 de ani descoperite in cartierul Fratelia, obiecte din perioada bronzului descoperite in zonele Fabric, Fratelia si Mehala.

- Universitatea Tibiscus isi trage numele de la vechea denumire romana a raului Timiș

- vestitul club Zambara si-a însușit numele unei presupuse cetăți romane , pe care unii autori considera ca ar fi fost construita pe locul Timișoarei de astazi. Din pacate nu exista nici o dovada istorica sau arheologica a acestei cetati , denumirea de Zambara pornind de la un autor maghiar Ioannes Severinus (1716 -1789) care la rândul lui vorbea probabil despre cetatea Zurobara menționată de Claudius Ptolemaeus Pelusiensis.

- prima mentionare istorica a raului Bega apare in documentul Gesta Hungarorum in sintaxa ad partes Beguey  adica in ținutul raului Bega.

- primele atestări istorice ale Timisoarei sunt in 1266 sub forma de  Castri de Tymes(castrul Timișului) , in 1307 sub forma Temeswar si in 1315 sub forma villa Themeswar .

- Timișoara a fost capitala regatului ungar timp de 8 ani (1316-1323) in timpul domniei lui Carol Robert de Anjou (mu ha ha ha ha)

 - cea mai veche clădire din Timișoara este Castelul Huniazilor , construit intre 1443-1447 de către Ioan de Hunedoara, in prezent Muzeul Banatului.

 - răscoala condusa de Gheorghe Doja (1514) s-a sfârșit langa Timișoara , unde armatele rasculate au fost infrante de comitele Ioan Zapolya, dupa ce Gheorghe Doja incercase sa schimbe albia Begai pentru a ocupa Timișoara  Executia acestuia a avut loc fie pe locul actual al statuii din Piața Sf. Maria fie undeva in preajma Muzeului Banatului.

 - fiind un important punct strategic , Timisoara a suferit numeroase asedii din partea turcilor in secolele XIV-XVI. In 1552 Ahmed Pasa conducand o armata de circa 160000 de oameni a asediat Timisoara timp de 25 de zile , pana la capitularea cetatii. Dupa capitulare supravietuitorii au fost macelariti , comitele Ștefan de Losoncz a fost decapitat , orașul devastat iar bisericile au fost transformate in geamii musulmane.

 - cetatea a ramas sub conducere otomana pana in 1716 ,desi au mai existat incercari de recucerire a ei. In 1716, dupa 44 de zile de asediu cetatea este cucerita de Eugeniu de Savoia si intra sub conducere habsburga.

- in 1718 a fost construita prima fabrica de bere de pe teritoriul romanesc, la Timișoara. Aceeași fabrica se mai poate lauda ca in anii '20 era furnizorul oficial de bere al Casei Regale iar in anii '60 era a doua unitate de producție din lume cu automatizarea completa a tuturor utilajelor.

- in 25 aprilie 1723 s-a pus piatra de temelie la o întăritura a vechii cetăți preluata de la turci, eveniment ce se comemorează greșit ca si zilele Cetatii.Cetatea bastion a Timisoarei a fost construita intre anii 1732 -1761.

 - canalul Bega a fost construit intre anii 1728-1732. Tot austriecilor avem a le mulțumi pentru asanarea mlaștinilor  regularizarea debitelor Timisului si Begai si transformarea cetatii intr-un oras complet cu planuri de urbanizare ca la carte.

 - in 1819 la Timisoara se administreaza pentru prima data in Europa Centrala vaccinul antivariolic iar in 1823  János Bolyai anunță descoperirea primei geometrii neeuclidiene din lume.

 - in 1847 in curtea fabricii de bere a concertat Johann Strauss fiul (cred ca erau zilele berii :-) )

 - in 1848 revoluționarii maghiari asediaza Timisoara timp de 114 zile fara sa reușească sa o cucerească , acesta fiind si cel mai lung asediu din istoria orașului.

 - in 1852 Timisoara are prima linie de telegraf din Romania, in 1884 devine primul oraș european iluminat electric iar in 1886 are prima stație de ambulanța din Romania.

 - in 25 iunie 1899 are loc in Timișoara prima partida de fotbal din Romania (tradiții fotbalistice vechi dom'le in orașul asta ,de aia avem fani atât de înrăiți)

- a existat un stat independent numit Republica Bănățeana, declarat in Timisoara in 31 octombrie 1918. A ținut 15 zile pana a venit armata sârba si le-a scos republica din cap...

 - Banatul si Timisoara intra sub conducere româneasca in 4 august 1919 , prima data dupa aproape 7 secole de atestare istorica ... Harghita si Covasna sunt junioare.

 - Timișoara conține cel putin 12 palate , pe lângă care am trecut ignorand complet importanta lor istorica si arhitectonica.

Ca si dedicație speciala pentru cei care nu au luat bacul anul asta , țin sa le amintesc ca unul din motivele pentru care pe prima pagina a manualelor nu mai este poza tovarășului Nicolae Ceaușescu , este ca in 15-16 decembrie 1989 in Timișoara s-a declanșat o revoluție.

Sunday, July 17, 2011

Cantece de munte (3)

La sfarsit de saptamana

La sfârșit de săptămâna
Se aduna
Toata lumea mintenaș
Si urcându-se-n mașina
Cu benzina
Dau buluc dinspre oraș 

Si gonind ca-ntârziații
Disperații
La cabana când sosesc
Își rezerva-o poieniță
Locuință
Unde zic ca se-odihnesc

Au adus casetofoane
Magnetofoane
Si aprind care un foc
Prăjesc la proțap gaina
Bere buna
Si apoi se pun pe joc

Sa te ții atunci distracții
Satisfacții
Pan-la ziua cel putin
Si sa vezi harababura
Băutura
Dupa bere dau cu vin

De-aia zic si cred ca-i bine
Pentru mine
Sa-mi iau cortul si sa plec
Sa ma pierd printre izvoare
La răcoare
Duminica sa-mi petrec

Se canta pe melodia Viata la tara de la Pasarea Colibiri.

Monday, July 11, 2011

Povestea primei restructurări a datoriilor din istoria Greciei

Citind printre nenumaratele articole legate de datoria Greciei si posibilitatea ca aceasta sa declare pana la urma intrarea in incapacitate de plata in mod controlat, am aflat ca Grecia nu este la primul faliment din istorie, nici macar la al doilea, ci la al 6-lea ... Grecia are o bogata experiență in reeșalonarea datoriilor , bazata pe antecedentele din 1932, 1893, 1860, 1843 si 1826. Iar daca vi se pare ca in 1826 a avut loc prima incapacitate de plata din istoria greaca, va inselati , prima a fost mai inainte... mai inainte de Hrisots cu vreo 490 de ani :-D.

In 490 i.e.n, regele persan Darius I, supărat pe implicarea atenienilor in revolta cetăților ioniene dintre anii 499-493, a trimis o armata substanțială in Grecia cu scopul de a distruge complet cetățile Atena si Eretria. Batalia finala a avut loc pe câmpia de la Maraton unde grecii au reusit sa tina in șah armata persana timp de 5 zile si mai apoi au obținut o victorie pe cat de neașteptata, pe atat de impresionanta. Se spune ca inainte de inceperea luptei , conducatorii grecilor au promis zeilor ca vor sacrifica cate o capra pentru fiecare persan mort in lupta. La sfarsitul luptei , grecii au numarat pierderile pentru a stii exact câte capre trebuie sacrificate pentru a-si onora promisiunile, si au descoperit cu stupoare ca erau aproape 6500 de soldati persani morti. Din pacate Atena nu avea suficiente capre, asa incat au reeșalonat sacrificiul in loturi de cate 500 de capre pe an :-D. In timp, sacrificiul anual al celor 500 de capre s-a transformat intr-un festival inchinat zeitei Artemis Agrotera numit Kharisteria si care avea loc la inceputul lunii septembrie.

Ma intreb cam câte capre valora PIB-ul Atenei pe vremea aia...

Povestea vorbei - A face pe mortul in păpușoi

Iata un cuvant pe care pariez ca nu l-ați întâlnit de prea multe ori (sau chiar niciodata) : deșugubină. Cuvantul asta reprezenta in vechime un fel de amenda pe care cineva trebuia sa o plătească in cazul in care era bănuit de crima pentru ca pe pământul sau fusese descoperita o persoana ucisa. Amenda se plătea fie in bani, fie in animale, fie chiar se purcedea la confiscarea unei parți din pământ, si aplicarea deșugubinei facea parte din prerogativele marelui vornic si a vornicilor de poarta.

Cum descoperirea unui mort pe ogorul cuiva implica automat deșugubina fara investigații suplimentare, au aparut cu timpul si practica mutării mortului pe terenul vecinului sau ascunderea cadavrelor in zone in care era mai greu de observat cum ar fi culturile de porumb,iar mai tarziu unele persoane mai avide de câștig au incepu sa si insceneze moartea unor persoane pentru a pune mana pe terenurile altora sau pe sume considerabile de bani . Din cauza acestor practici imorale au apărut cuvantul șugubăț, mai intai cu sensul de criminal sau persoana care arunca vina pe altcineva, si expresia a face pe mortul in păpușoi cu sensul de a participa la o inscenare. Odata cu trecerea timpului , expresia de a face pe mortul in păpușoi a început a fi asociata cu refuzul persoanelor in a-si recunoaște faptele.

Friday, July 8, 2011

Cantece de munte (2)

Munții de flori

De ce ni se pare uneori,
Ca lumea e plina de flori ?
De ce așteptăm surâzând
Un tren ce vine curând ?

De ce noi uitam câteodat'
Ce mama acas' ne-a rugat?
Mâncarea pe masa o lasam
Si-n graba in gara plecam. 

Ref. E pentru ca munți-i iubim
Ai lor musafiri vrem sa fim,
Prieteni cu noi
Veniti azi si voi
Pe munții aceștia de flori.

De ce câteodat visători
Prin viata ne prind reci ninsori
De ce schimbam noaptea in zi
Si iarna, vara o facem a fi

De ce cu vântul vorbim
Cu ploaia tăcuți noi vorbim 
De ce ne trezim ca oftăm
Clipa plecării așteptăm.

Ref.

As vrea sa rămânem pierduți 
In munții aceștia tăcuți
Sa curga cascade de zori
Pe munții acestia de flori

Iar daca-n târziu neștiut
Dorul de-acasa a-ncolțit
Lasa-vom munții de flori
Sa ne întoarcem in zori

Se canta pe melodia Nunta de flori de Ștefan Hrusca, din păcate nu cunosc autorul versurilor. 

Tuesday, July 5, 2011

Hocus pocus si abracadabra

Yep ...cuvintele magice care fac parte din orice show de magie din orice circ , emisiune sau spectacol televizat. In limba romana , engleza, franceza, rusa sau pakistaneza ... mai bine zis cam in toate limbile. Ce au făcut cuvintele astea asa de special incat sa merite sa fie atat de cunoscute? Mai nimic ... au avut priza la public :-D, aaaa, si era sa uit , sunt foarte vechi .

Abracadabra este considerat de multa lume ca fiind originar din expresia Avrah ka Dabra din limba aramaica (aia pe care au stâlcit-o o grămada de actori in The Passion of the Christ),însemnând eu creez ceea ce spun. Prima apariție scrisa in istorie a acestui cuvant dateaza din secolul II e.n., din cartea Liber Medicinalis scrisa de Quintus Serenus Sammonicus , care recomanda împotriva malariei o amuleta onținând acest uvânt. Sunt curios câți s-au făcut bine ...

Hocus pocus e ceva mai tinerel comparativ sora lui mai mare Abracadabra, prima apariție scrisa fiind abia in 1634 in cartea Hocus Pocus Junior - The Anatomy of Legerdemain, (Anatomia iuțelii de mâna), o carte cu autor necunoscut, dar care mai tarziu a fost denumit Hocus pocus , dupa numele cartii. In 1656, Thomas Ady publica o carte numita A candle in the dark in care mentioneaza un jongler de exceptie care fusese denumit Hocus Pocus, pentru ca in timpul fiecarui truc spunea Hocus pocus, tontus talontus, vade celeriter jubeo (care deși suna a latina de fapt nu inseamna nimic) si tot cam din perioada aia dateaza si presupunerea ca hocus pocus ar fi pornit de la cuvintele hoc est corpus - acesta este corpul meu , care sunt foarte cunoscute de catolici , făcând parte dintr-o liturghie.

Acum, gandindu-ne ca de fiecare data cand publicul auzea cuvintele astea , se petrecea ceva "magic" in fata ochilor lor, nu e de mirare ca au devenit arhicunoscute. Si când mai apare si cate o scriitoare de success care născocește un Harry Potter si un blestem cu numele de Avada Kedavra, garantat cuvintele astea o sa mai dăinuie vreo câteva generatii bune.Sau pana se termina naiba seria aia , ca m-am saturat de magicieni cu bagheta si ochelari ca de mere coricove.

Sunday, July 3, 2011

Cantece de munte (1)

In perioada anilor 1980-1990 , din păcate nu stiu cu exactitate, a activat in Craiova un club turistic numit Aeroturist , ai cărui membri erau angajati ai fabricii de avioane pasionați de drumeții la munte. Membrii clubului, au reușit in cei câțiva ani de activitate, sa cutreiere o mare parte din munții acestei țări, sa castige câteva concursuri de orientare turistica, sa participe la acțiuni de curățare a unor zone montane sau de retrasare a marcajelor de pe anumite trasee, si toate astea din pura plăcere si intr-o perioada cu posibilități reduse, calatorind cu trenul, cărând echipamentul in rucsaci cu cadre metalice si dormind in corturi simple (made in Romania). Toate astea demonstreaza ca nu conteaza echipamentul, nu conteaza posibilitățile financiare, ci mai importanta este dăruirea cu care participi la o activitate, si prietenii care sunt in jurul tau, si întotdeauna vei avea suficient timp la dispoziție sa faci ceva care iti place.

Sunt mândru sa spun ca si unchiul meu Stângă Valeriu, a facut parte din acest club si mi-a insuflat intr-o mica măsura si mie dragostea pentru drumețiile la munte. De la el mi-au rămas in biblioteca câteva mici caiețele cu cântece compuse de unii membrii ai clubului Aeroturist, si pentru ca nu am reușit sa găsesc pe net nici o urma a acestor cântece , si nu as vrea sa se piardă , o sa incep sa le postez , unul câte unul in acest blog.

Amintiri

Intr-o seara, intr-o casa
Intr-o camera pe-un raft
Intr-o carte rătăcita
Pana-atunci necunoscuta,
Peste-o harta veche-am dat.

Si pe coala-ngălbenita
Si uitata de demult
Am găsit tras cu creionul
Primul meu traseu din viata
Ce pe munte l-am făcut

Ref: Se-avânta pe vai si creste
Cobora de pe-nălțimi
Trecea râuri si izvoare
Si zăpada de pe culmi.

Nu stiu de-am sa uit vreodată
Poteca ce-am străbătut
Ziua-n care cu rucsacul
Si cu soarele-n priviri
Eu pe munte am pornit

Amintirea-celor zile
Dăinuie neincetat
Si-a rămas intiparita
Pe-acea coala-ngălbenita
Dintr-o camera, pe-un raft.

Versuri: Predai Narcis
Se canta pe melodia de la Pseudofabula de Rosu si Negru.