Povestea vorbei - șmecher

Dupa cum spuneam in primul meu post , imi place sa mai presar in vorbirea de zi cu zi cuvinte batranesti, vorbe de duh sau proverbe. Ei bine , mai mult decat atat , sunt pasionat si de originea acestora, si imi face o enorma placere sa aflu din cand in cand explicatia modului in care s-au format sau macar logica pe care o urmează. Am un mare respect pentru munca etimologilor sau a culegătorilor de astfel de vorbe de duh , si consider Povestea vorbei de Anton Pann o lectura extrem de interesanta . De-a lungul timpului am avut cateva ocazii sa aflu astfel de amanunte pe care o sa incerc sa le repovestesc pe cate posibil , fara a le altera (prea mult ... ). Acolo unde imi mai aduc aminte, o sa specific si sursa de unde am primit eu informatia .

Pentru inceput iata o povestioara interesanta despre modul in care a intrat in vocabularul romanesc cuvantul șmecher :
Zice-se ca prin secolul XVIII, negustorii nemti au inceput sa bata cu sarg drumurile Principatelor in cautare de vin si au gasit ceva pe placul lor taman in Oltenia . Oltenii , erau pe vremea aceea (ca si acuma de altfel) posesorii unui  vin rosu, tare si ieftin , exact pe placul negustorilor . Si nemtii au cumparat, si le-a placut, si au mai vrut .... A doua oara , fiindca olteanul e oltean deh , negustorii s-au ales cu vin si apa in cantitati mai mult sau mai putin proportionale, asa ca de la tura a treia incolo negustorii si-au luat masuri de siguranta si au angajat un degustator care sa-i ajute la tranzactie . Acuma vine partea interesanta .... gust in germana este geschmack, iar degustator ... schmecker. Si uite asa au inceput oltenii sa vorbeasca intre ei : "Marineee , vezi ca veni neamtu` dupa vin . Dar nu e singur, bah, are si smecherul dupa el. Da-i vin din ala bun, ca se pricepe ...  "

PS. am "cules" aceata povestioara din cartea Ghidul gustului de Cosmin Florescu Zidurean si Eugen Demetearca