Luna de miere este o expresie a carei prezenta se face resimtita pe aproape toate continentele globului, si in mai toate limbile de larga raspandire (as fi zis pe toate continentele , dar nu sunt sigur ca o au si eschimosii). Plecand din Las Vegas in honeymoon , ne sarutam un pic franțuzește in lune de miel , stam pe plaja la Ibiza in luna de miel si vizitam Roma in luna de miele .Si daca ne cheama misterele Orientului , putem sa petrecem balayı pe plajele din Antalya sau mah e asal calare pe camila prin anticele deșerturi persane. Ma rog ,se poate si in Israel un pic de yerach d'vash , dar la cate gloanțe zboara pe acolo , eu personal as cauta alta destinatie.
Fiind o expresie atat de raspandita , a-i cauta originile , e ca si cum ai cauta sa aflii din care mare s-a evaporat apa care formeaza ploaia care-ti bate in fereastra. Norocul meu ca s-au ocupat altii de asta :-). Dupa o cautare scurta cu nea Google, am gasit doua tabere majore , fiecare tinand cu dintii de parerea lor.
Primii , leaga luna de miere de o traditie veche de vreo 4000 de ani , din Babilonul antic. Babilonul e chestia aia de care invatam la istorie prin clasa a V-a, Mesopotamia ,codul lui Hamurabi ... mai tineti minte ? Daca nu, sa incercam cu niste cuvinte cheie mai noi din Matrix : Zion, Nabucodonosor :-) . In fine ... zice-se ca in Babilon , dupa casatorie, socrul mic trebuia sa aduca noilor casatoriti, timp de o luna, in fiecare zi mied (bautura fermentata din miere), si cum timpul se masura la babilonieni dupa ciclul lunii , s-a obtinut astfel luna de miere. O alta sursa ne spune ca era traditional ca sotul si sotia sa petreaca impreuna o perioada de timp suficienta cat sa fermenteze mierea si sa se obtina mied.
Al doilea curent de gandire mieros , sustine sus si tare ca expresia vine din vechea limba norvegiana sub forma de hjunottsmanathr, o traditie vikinga datand de prin secolul V e.n. care insa nu era chiar atat de dulce si apetisanta ca acum. Se pare ca baietii purtand coifuri cu coarne isi luau nevasta cu japca din satul vecin si stateau pitiți pana cand familia fetei sa plictisea de cautat, iar perioada de v-ati ascunselea a dat numele lunii de miere.
Pe de alta parte insa, wikipedia, o sursa de informatie considerata ceva mai de incredere decat blogger-ul de rand, nu pomeneste de nici una din variantele de mai sus , ba chiar le dezminte intr-una din paginile secundare subiectului.
Ce-i in mana nu-i minciuna, asa ca lasand la o parte barfele de pe net, prima mentionare scrisa a unei perioade fericite post casatorie se regaseste in biblia ebraica si in Vechiul Testament, Deuteronomul 24:5, fara insa a mentiona termenul de luna de miere:
Dacă cineva şi-a luat femeie de curând, să nu se ducă la război şi să nu i se pună nici o sarcină; lasă-l să rămână slobod la casa sa timp de un an, să veselească pe femeia sa pe care a luat-o.
Urmatoarea sursa in ordine cronologica, este Abecedarium Anglico Latinum (1552) care reprezinta si printre primele mentionari ale termenului de luna de miere :
Honeymoon, a term proverbially applied to such as be new married, which will not fall out at the first, but the one loveth the other at the beginning exceedingly, the likelihood of their exceeding love appearing to assuage, the which time the vulgar people call the honey moon.
Imi cer scuze de la cei ce nu inteleg engleza , dar am preferat sa citez sursa in varianta originala. In principal , in 1552 luna de miere reprezenta perioada in care dragostea post maritala era la fel de dulce ca si mierea dar scadea in intensitate odata cu trecerea timpului. Hmm... , ma intreb daca definitia nu cumva e valabila si azi.
Incepand cu secolul XIX apare in Regatul Marii Britanii si ideea de a calatori in luna de miere , imprumutata dintr-o mai veche traditie din India in care tinerii casatoriti faceau un tur al tarii pentru a vizita acele rude care nu reusisera sa participe la nunta. In scurt timp, in jurul anilor 1820 , francezii se insarcineaza sa raspandeasca noua moda sub denumirea de voyage à la façon anglaise (calatorie in stil englez).
Indiferent cat de veche si de raspandita este denumirea lunii de miere , exista totusi un punct comun sustinut de toti practicantii acestei traditii : e al naiba de bine in luna de miere :-D !
Incepand cu secolul XIX apare in Regatul Marii Britanii si ideea de a calatori in luna de miere , imprumutata dintr-o mai veche traditie din India in care tinerii casatoriti faceau un tur al tarii pentru a vizita acele rude care nu reusisera sa participe la nunta. In scurt timp, in jurul anilor 1820 , francezii se insarcineaza sa raspandeasca noua moda sub denumirea de voyage à la façon anglaise (calatorie in stil englez).
Indiferent cat de veche si de raspandita este denumirea lunii de miere , exista totusi un punct comun sustinut de toti practicantii acestei traditii : e al naiba de bine in luna de miere :-D !
No comments:
Post a Comment