Povestea vorbei - A face capul calendar

A fost odata ca niciodata ... pe vremea cand calendarele erau mai mult decât o suita de cifre asezate intr-un format matricial. Pe vremea cand fiecare zi avea semnificatia ei sau comemora ceva important, pe vremea cand lucrurile aveau mai multa substanța in adancurile lor, si cand marțea insemna mai mult decat "mai sunt 3 zile pana la weekend, hai ca trec si astea...". Ca sa nu ne uităm prea departe, imi aduc aminte că inainte de revoluție si chiar si in anii imediat dupa revoluție gaseai la începutul anului la chioșcurile de ziare sau in librarii tot felul de agende cu zilele anului respectiv , si pe fiecare pagina era trecut fie o caricatura, fie o gluma, fie o rețeta culinara fie amanunte legate de respectiva zi. Iar in urma cu mult timp , la inceputul secolului 19 , se publicau calendare ample conținând toate informațiile posibile, utile sau inutile, legate de zilele respective , pornind de la toti sfintii de peste an, continuand cu toate sarbatorile populare nerecunoscute de biserica si cu cati ani s-au scurs de la diverse date importante. Unul dintre cele mai elocvente exemple este Calendariul ce slujește pe 100 de ani incepand de la anul 1814 pana la anul 1914 tiparit la Buda pe cheltuiala lui Nicola Nicolae din Brasov, si care  continea o Hronologhie care spunea cati ani s-au scurs de cand au iesit o parte din romani din Dachia veche, sau cati ani s-au scurs de la aflarea fereștrilor de sticla ,  urmata de  Adunarea celor 12 luni de peste an si Pascalia care prezenta datele zilelor de Paște pe urmatorii 100 de ani, urmata mai apoi de Prognosticon cu preziceri zodiacale si astrologice, si nu in ultimul rand, informatii despre cele 7 minuni ale lumii, tarile din Europa sau insemnarea banilor ce sunt in curgere in imparatiile din Europa.


Nu e de mirare deci , ca reacția populara a fost cat se poate de prompta in a cataloga calendarele ca fiind un surplus de informatii. Chiar Anton Pann a amintit de expresia aceasta in Povestea vorbei , in capitolul dedicat casatoriei , spunand Nu face din capul tau calendar iar Ion Creanga a folosit aceeasi expresie intr-un dialog din Harap Alb Destul acum , ca ne-ai facut capul calindar! .

Si pentru ca am găsit vechiul calendar popular român printre scrierile lui Radu Anton Roman , il voi adauga si eu aici , numai de-al naiba , ca sa va fac capul calnedar :-)

Gerar
1 Anul nou, Craciunul mic, Fratele craciunului ,Sânvasâi, Siva
3 Ingroparea anului vechi
5 Ajunul bobotezei, Ziua crucii
6 Boboteaza , Iordanul, Apa-Boteaza, Aratarea Domnului, Chiraleisa
7 Sântion, Iordanitul, Iordanitul Femeilor
8 Ziua Moasei
11 Tudose
16 sf Petru de iarna, Sânpetrul Lupilor, Miezul Iernii, Circovii de iarna, Fulgeratoarele
17 Circovii de iarna , Antanasiile, Tănasea ciumii, Fulgeratoarele
18 Circovii de iarna , Tanase de ciuma , Tănase si Chirică. Fulgeratoarele
20 Eftimie
25 Filipii de iarna
29 Filipii de iarna
30 Filipii de iarna,Teciele, Treisfetitele
31 Filipii de iarna , Filip cel Schiop

Făurar
1 Martinii de iarna, Trif nebunul, Sfantul trifan, Trifonul viermilor si al lacustelor, Arezanul viilor, Ziua omizilor
2 Martinii de iarna , Martinul cel mare, Ziua ursului, Stretenia, Târcolitul viilor, Anul nou al podgorenilor
3 Martinii de iarna , Simion Batrânul
5 Cârneleagă
10 Haralambie
11 Vlasie, Vlasii ochilor, Vracii
12 Harța, Săptămana clisei, Săptămana vârstată
16 Pamfile
17 Mosii de iarna, Sambata mortilor, Sambata piftiilor
18 Lasatul secului de carne
19 Saptamana alba, Saptamana branzei, Saptamana nebunilor
20 Marțea alba
22 Joia Nepomenita, Joia necurata
23 Vinerea oualelor
24 Dragobete, Drăgostitele, Logodna pasarilor, Sântion de primavara
25 Lasatul secului de branza
26 Inceputul postului mare, Păresimile, Saptamana mare, Lunea curata, Spolocania, Lunea păstorilor, Lunea forfecarilor, Lunea viermilor, Tărbacul cainilor, Cucii
27 Intrarea in saptamâna Caii lui Sântoader, Marțea incuiata, Marțea sântoaderului, Marțea ciorilor, Marțea traznetului
29 Joimarica, Joia iepelor, Joia tuturor jivinelor, Joia furnicilor

Mărțișor
1 Vinerea Sântoaderului, Baba Dochia, Baba Marta, Cap de primavara, Martisorul, Intrarea in zilele Babei
2 Sântoaderul cel mare, Sâmbata mortilor
4 Iesirea din saptamâna Caii lui Sântoader
5 Marțea Incuiata
9 Măcinicii, Mosii de Mărtisor, Moartea Dochiei, Iesirea din zilele Babei , Sâmbra plugului, Cap de primavara, Anul nou al plugarilor
10 Intrarea in zilele Moșilor
15 Cristofor
16 Ajunul lui Alexie
17 Alexiile, Corn inflorit, Alexie omul lui Dumnezeu cel Cald, Ziua șarpelui, Ziua peștelui
18 Iesirea din Zilele Moșilor
20 Miezul Păresimilor, Târnoasele, Sarbatoarea oualelor, Miercurea numaratului oualelor, Ziua sarpelui
21 Târ-nainte, târ-napoi (Echinocțiul)
24 Ajunul Blagoveșteniei
25 Blagoveștenie, Buna vestire, Ziua cucului
26 Stoborul Blagoveșteniilor, Gavril Blagoveșnicul, Parintii Blagoveștenilor
30 Sambata ursului

Prier
1 Ziua pacalitului, Ziua nebunilor
6 Moșii de Florii, Sambata floriilor, Lăzărelul
7 Floriile, Nunta urzicilor
8 Saptamana patimilor, Saptamana mare
10 Miercurea Paștior
11 Joimari, Joimarița, Mosii de Joimari, Joia neagra , Joia Verde, Sarbatoarea dinților
12 Vinerea seaca, Vinerea Mare, Vinerea Patimilor
13 Sambata Paștelui
14 Paștele, Saptamana Paștelui, Saptamana luminata
15 A doua zi de Paște
16 A triea zi de Paște, Marțea dracului, Mătcălău
18 Joia Paștilor, Joia rea , Joia verde, Joia nepomenita, Joia necurata, Paparuda
19 Fântânița
20 Sambata Tomii
21 Paștele blajinilor, Paștele mic, Druște
22 Sângiorzul Vacilor, Ajunul Sângiorzului, Mâncatoarea, Saptamana neagra, Lunea mortilor
23 Sângiorzul, Sângeorgiu, Blojul. Anul nou al Ciobanilor, Ropotinul țestelor
24 Poitra lui sf Gheorghe
25 Joia verde, Marcul boilor
30 Ropoinul țestelor, Marțea dracului, Marțea de traznet, Ziua ucigasului, Caloianul, Ajunul Armindenului

Florar
1 Armindeni, Incepatorul verii, Ziua pelinului
2 Joia verde
5 Saptamana Rusaliilor
10 Todorusale, Strat de rusalii, Sfredelul Rusaliilor
12 Ghermanul, Harmanul viermilor
14 Ropotinul țestelor
16 Joia verde
18 Moșii de lapte, Gherman
21 Costandinul puilor, Constantin Graur
22 Mosii de Ispas
23 Ispasul, Paștele cailor, Joia iepelor, Joia verde
25 Nedeea lui Ispas, Ioan Fierbe-Piatra
27 Oarbele șchioapele, Lunea ratacita
28 Ropotinul țestelor
30 Joia verde
31 Irimia, Sarbatoarea boilor

Cireșar
1 Sambata Rusaliilor, Mosii de rusalii, Mosii cei Mari, Mosii de sâmburi, Mosii de vara, Nașterea Călușului
2 Duminica mare, Rusaliile
3 A doua zi de rusalii
4 A treia zi de rusalii
5 Joia nepomenita, Buciumul rusaliilor, Bulcile
8 Rusitorii, Rusitoarele
9 Duminica tuturor Sfintilor, Lasatul secului de Sânpetru
10 Timotei, Lunea incurcata
11 Spartul Călușului, Martea Călușului, Vartolomeul grâului
12 Onufrie, Nunta soarecilor
14 Eliseiul grâului, Joia mânioasa
19 Iuda
23 Mosii de Sânziene, Ajunul Sântion
24 Sânziene, Dragaica, Amuțitul cucului, Sântion de vara
28 Ajunul Sânpetrului
29 Sânpetru de vara
30 Stoborul Sânpetrului, Pietrele lui Sânpetru

Cuptor
1 Cosmadinul, Ana-Foca
8 Pricupul, Procopiile
13 Panteliile
15 Ciurica, Ziua femeilor, Chiric șchiopul, Circovii Mărinei
16 Circovii de vara, Miezul verii
17 Circovii de vara, Mărina Măcinica, Sân Mărghita, Păliile
18 Circovii de vara, Mărina
19 Păliile, Circovul lui Sântilie al dintâi
20 Sântilie, Pârliile
21 Ilie Pălie, Circovul lui Sântilie ăl din urmă, Pârliile
22 Foca, Iesirea Pârliilor
23 Opârlita
25 Ana Ospenia, Sf Ana
27 Pantelimonul Oveselor, Pintilie Calatorul, Sântilie cel mic, Sântilie cel schiop, Sora lui Sântilie, Ilie Pălie, Panteliile

Gustar
1 Macaveii, Macaveiul Ursului, Impuiatul ursilor, Paștele vițeilor, Ziua crucii de vara, Intrarea in postul Sântămăriei
2 Ziua ursului
6 Probejenia, Mosii schimbarii la fața
15 Sântămăria Mare
24 Martirul Lupu
29 Crucea mica, Sântion de toamna, Sântion cap taiat, Ioan taie capul pe varza, Brumariu

Răpciune
1 Simion Stâlpnicul, Ciricul Pasarilor
4 Vavila
6 Ciuda lui Arhanghel
8 Sântămăria mica
9 Stoborul Sântămăriei mici
14 Ziua crucii, Cârstovul viilor, Ziua sarpelui
15 Macovei
21 Târ-nainte, târ-napoi (echinocțiul)
24 Teclele
26 Berbecarii, Filipii
27 Berbecarii
29 Inceputul verii lui Mioi, Sân-Mihai

Brumărel
1 Procoavă
11 sf Filip
14 Vinerea mare, Nunta oilor, Sfarsitul verii lui Mioi
17 Osie, Lucinul
18 Ziua Lupului, Lucinul
21 Vinerea ciumii
22 Mosii de toamna, Mosii de sâmburi, Sâmbata mortilor
25 Ajunul de Sânmedru
26 Sânmedru, Ziua Soroacelor
27 Poitra lui Sânmedru, sf Dumitru cel nou, fratele lui Sânmedru

Brumar
1 Cosma si Damian, Vrăcevul
8 Arhanghelii , Năpustitul Arieților
9 Poitra lui Arhanghel
10 Filipii
11 Mina, Ziua tâlharilor
12 Martinii de toamna
13 Martinul cel mare de toamna, Ziua lupului
14 Martinii de toamna, Intrarea in Filipii de toamna, Lasatul Secului de Craciun
15 Spolocania
21 Ovidenia, Filipul cel Mare, Filipul cel schiop
24 Climăta Vântului
29 Ajunul de Sântandrei
30 Sântandrei, Mos Andrei, Noaptea Strigoilor, Iesirea din Filipii de toamna

Ningau
4 Bubatul, Zilele bubatului , Varvara, Savele
5 Bubatul , Sava
6 Mos Nicolae, Sânnicoară, Craciunul copiilor
7 Poitra lui Sânnicoară
9 Ana Zacetenia
10 Sânnicoară, sf Nicolae cel mic, Sora lui Sânnicoară
12 Spiridon facatorul de minuni
20 Ignatul Porcilor, Inătoarea
23 Preziua Ajunului
24 Ajunul Crăciunului, Mos Ajun
25 Crăciunul, Mos Crăciun
26 A doua zi de Crăciun
27 A treia zi de Crăciun
28 Ingropatul Crăciunului
31 Ingropatul Anului vechi si Nașterea Anului nou, Ajunul lui Sânvăsâi

Frecând menta

Una din cele mai des intalnite activitati in ziua de astazi este frecatul mentei, si intr-o masura mai mica sau mai mare romanul este un mare iubitor de menta , si o freaca cu abnegație. Activitatea asta insa, si anume statul degeaba, nu e o descoperire relativ recenta, daca verificam limba romana descoperim o multitudine de expresii echivalente, care descriu activitati complet lipsite de sens, demonstrând ca romanul poate sa sufere de lene , dar nu si de lipsa de imaginație :-).

Pai, sa luam si cateva exmeple: A bate apa-n piua . Piua este un vas de lemn sau metal cu pereți groși folosit pentru a pisa diverse lucruri in el (sa ne aducem aminte de mujdeiul de usturoi), daca bati apa in piua te obosești degeaba pentru ca tot apa o sa iasă, deci un lucru absolut inutil.
A taia frunza la caini . La țară hrănirea bobocilor de rața sau a puilor de gaina sau curca se face cu un amestec de frunze si ierburi tăiate marunt la care se adauga cateodata si faina de porumb. In munti, in mediul pastoral, se inampla ca oamenii sa taie ramuri din copaci pentru ca oile sau caprele sa se hraneasca cu frunze. Bineînțeles ca a taia frunze pentru caini nu e cea mai utila activitate, avand in vedere ca o sa fie cam greu de convins câinele sa le manance.
A umbla dupa cai verzi pe pereti. Cam greu de gasit ... doar daca e vorba de cai care se hranesc prin fotosinteza si le curge clorofila prin vene. Sau se găsește vreun artist sa pună mana pe spray-ul cu vopsea.
A umbla dupa potcoave de cai morti. Hmmm.. avand in vedere ca pe vremuri din pieile de cai se obținea clei si carnea era din când in când data la consum, presimt eu ca si potcoavele se refoloseau dupa moartea calului.

Si totusi ... de unde vine expresia a freca menta ? Dupa un pic de cautare pe net , am aflat ca expresia isi are originile in orele de latina (cam multe la numar) care se faceau pe vremuri in licee, si la care elevii din plictiseala incepusera sa spuna ca frecau mentula. Iar cuvântul latin mentula rimeaza foarte bine cu omologul lui romanesc :-D.

Transformers - in viata de zi cu zi

Limba unui popor nu e statica, nu rămâne neschimbata ani de zile ca sa mai primească cu țârâita un cuvânt când si când , nuuuu , e un organism viu, care se adaptează la conditiile de mediu foarte bine. E mai schimbatoare decat marea in furtuna pentru ca ea depinde prea putin de o turma de academicieni si câteva mii de profesori care decid ce e corect si ce nu. Nu e mofturoasa, accepta cuvinte noi, idei noi, si se lasă maleata de fiecare dintre noi într-o măsura mai mare sau mai mica, dar in același timp da uitării si idei vechi ramase de izbeliște in vâltoarea vieții de zi cu zi . Acum 150 de ani ne invadau franțuzismele, acum 20 de ani scriam cu î din i , acum introducem cuvinte din engleza in discuții banale, in 10 ani cine stie ? Limba romana se transforma , se adapteaza, si supraviețuiește.

Expresiile noastre, pe care de multe ori le folosim instinctiv au suferit si ele transformări de-a lungul timpului. Ce ziceți de expresia ce-si face omul cu mana lui se numește lucru manual ? In prezent o aud mai de la toată lumea fie in forma asta , fie într-o forma apropiata , acum 20 de ani avea cu totul o alta forma, si as putea spune ca avea si semnificația puțin diferita : ce-si face omul cu mana lui nici dracul nu mai desface .

Dar expresia a da sfoara in tara ? Nu are nici o tangenta cu sfoara ... la origini era a da sfara in țară si avea treaba cu sfara , un mănunchi de canepa înmuiat in grăsime de porc si care se aprindea pentru a rezulta un fum negru si de durata , si asta se folosea pe vremuri pe vârfuri de munte acolo unde erau instalate posturi de observație. Primul post dădea sfara , urmatorul post vedea semnalul de fum si aprindea la rândul lui sfara ... si uite asa afla Ștefan in Suceava ce fac turcii la Chitila.

Mai sunt unii care fac greșeli in public si zicem atunci ca si-au dat in stambă ...  cu mica mențiune ca vorba nu are nici o legătura cu stamba, textila e nevinovata, la origini iti dadeai in stampă , adică se publica la gazeta.

Si ultimul meu exemplu e chiar interesant :-) , a trece cămila prin urechile acului , o vorba populara intr-o țara in care majortitatea oamenilor nu văzuseră o camila in viata lor. Dar in schimb văzuseră un cămil, adică un odgon, o funie folosita pe corăbii.

PS: mulțumesc scrierilor domnilor George Pruteanu si Stelian Dumistrăcel pentru explicațiile de la ultimele exemple :-) .

Discuții in contradictoriu

Vi s-a întâmplat vreodata sa purtați o discuție in contradictoriu cu cineva ? Sunt convins ca da ... mie mi se întâmpla foarte des,  la o analiza mai atenta îmi dau seama ca mult mai des decât ar fi cazul. Si in cel putin 50% din cazuri încerc dupa aceea sa derulez amănuntele discutiei in minte si sa înțeleg ce s-a întâmplat acolo. Am îndoieli, am nelămuriri, am întrebări , dar nu am răspunsuri. Nu reușesc sa înțeleg de ce ... si nu se poate sa nu fie o problema la mijloc , e imposibil ca majoritatea conversațiilor ma lungi de 10 minute in care particip sa se termine cu un conflict de idei si sa nu-mi dau seama ca toate conversațiile astea nu au decât un numitor comun... adică eu. Si atunci problema clar e de factura psihologica , fie eu sunt cel mai deștept din jurul meu și mereu am dreptate (garantat puțin probabil) , fie activitatea mea personala de zi cu zi m-a obisnuit sa-mi asum o poziție si sa mi-o mențin, atat de mult incat am ajuns sa am absoluta incredere in parerea mea fara a mai lasa loc de îndoiala si de părerea altora. Hmmm... a greși e uman ,a persevera in greșeala e diabolic.

Si cel mai trist e faptul ca la analiza ulterioara îmi dau seama ca nici măcar nu-mi pasa de ideea de care ma arătam atat de înflăcărat in cadrul discuției. Am realizat acum ceva timp ca adevarul e de doua feluri, absolut și relativ. Ala absolut are loc in cadrul relațiilor clar măsurabile ,definite de un etalon , 2+2=4 ... 1 zi are 24 de ore. Adevarul relativ ține de părerea personala... daca esti daltonist si vezi in fata ochilor un verde închis si toată lumea iti zice ca e roșu , tot degeaba , pentru tine adevarul e simplu , e verde inchis. Si atunci faza nu mai depinde de noțiunea de adevăr , depinde de argumentele celui care iți explica, si in ce masura este el capabil sa atingă punctele tale sensibile si lucrurile care te motiveaza , in asa fel incat sa te convinga ca e roșu .
Imi pare rău, in multe din discuțiile pe care le am in contradictoriu , eu vad verde închis, si sincer nu ma interesează atat de mult dacă e verde închis sau roșu , cât as prefera ca persoana cu care discut sa se puna in locul meu, sa înțeleagă si punctul meu de vedere (nu sa-mi dea dreptate , numai sa ma înțeleagă), si sa-mi explice lucrurile in asa fel incat sa inteleg de ce e roșu , si nu de ce vede el ca e roșu. Il cred pe cuvant ca vede roșu ... dar și eu vad verde închis. Si nici măcar nu vroiam sa il, sau sa o contrazic...dar pe bune, e verde închis.

Povestea vorbei - Mare scofală

Povestea asta e atât de veche si atât de putin cunoscuta, încât cuvântul scofală si-a pierdut in totalitate înțelesul original, si nici măcar dicționarele nu-i mai atribuie semnificația initiala, pentru ca daca sunteti suficient de curioși sa cautați in dictionar, veți gasi pricopseala, folos, isprava . Daca aveti inspirația sau norocul de a cauta verbul a scofăli , atunci veti intalni primul indicu al sensului acestui cuvant , a găti bine, a face mâncăruri bune. Pentru ca pur si simplu , scofala este un fel de mâncare :-D .

Străveche găteala româneasca, scornita si înfăptuita pe plaiurile mioritice, de către ciobanii urcați sus la munte, scofala e o bunătate de budinca făcuta din ce se afla la îndemâna prin preajma stânii, iar când ceaunul plin cu scofala fierbinte îndestulează bacii înfometați si câțiva turiști la fel de flamanzi , atunci chiar ca a fost scofala mare :-D. Pentru cei ce vor sa facă si ei o scofală rețeta e urmatoarea : un kg de ciuperci , o bucata de caș dulce , o bucata de urda, un căuș de smântâna, o fărâma de caș dospit si sărat, un pic de brânza de burduf , un pic de telemea , 1-2 linguri de unt, 1-2 cepe , o căpățâna de usturoi , cimbrișor si boabe de ienupăr, verdețuri care mai sunt la îndemâna sau fructe de pădure. Se toaca ceapa si se taie ciupercile in bucati mari, si apoi se rasolesc prin unt încins. Se fărâma branzeturile, se pisează pasta ienupărul, cimbrișorul si usturoiul , se freacă cu smântâna si se amesteca toate cu ciupercile pe foc pana se leagă. Verdețurile tocate se presară la sfârșit amestecând si lăsându-le la foc inca câteva minute. Se servește cu mămăliga si lapte covăsit.

PS: am cules rețeta din cartea Bucate,Vinuri si Obiceiuri Românești scrisa de Radu Anton Roman , o persoana care prin emisiunile tv făcute acum câțiva ani mi-a mai lărgit si mie orizonturile in privința traditiilor culinare ale poporului nostru .

Drobeta Turnu-Severin : Glossa

In lipsa unei activitati mai utile, in timp ce ma aflam in Severin weekend-ul trecut, mi-am luat aparatul de fotografiat la purtator si am purces a strabate orasul natal "ca sa vad si eu ce se mai intampla pe acolo". Si nu mica mi-a fost surpriza :-) . Am plecat la drum cu putine asteptari si m-am intors cu bucurie in suflet , pentru ca orașul ala chiar a început sa se schimbe in bine... Străbătut de-a lungul si de-a latul de lucrări masive de refacere a drumurilor si trotuarelor si refacerea completa a zonei de plimbare Crișan, cu catedrala aproape gata, cu centrul orașului mai curat decât il știam eu , cu plăcuțe de inscripție care marchează zone de interes turistic, cu vechea fântâna arteziana in funcțiune si fațada teatrului in reparație, orasul începe sa capete o noua fața si un viitor mai bun. Daca inainte am râs auzind de planurile primarului de introducere a orasului in circuitul turistic, acum parca incep si eu a crede ca ideea devine realizabila.

Vreme trece , vreme vine,

Vechiul ceas al primariei a uitat sa mai masoare timpul , era frumos la vremea cand a fost instalat (sa fi trecut vreo 20 si ceva anisori de atunci) , acum e o simpla marturie a trecerii timpului... sper sa-si aduca aminte si de ceasul asta inainte de a termina reamenajarea orasului . 

Nu-mi mai aduc aminte cand a fost inaltat prima data steagul in fata parcului central , cred ca e contemporan cu ceasul , dar continua sa fluture intr-o prezența demna in bătaia vantului .

Toate-s vechi...

Am vizitat si Monumentul Eroilor , mai păstrează încă farmecul de alta-data, deși statuile spălate de ploi și-au mai pierdut din culoare. Surpriza a fost însa tunul din imagine, întreținut cum se cuvine, pentru ca rotile i se învârteau cu ușurința impinse cu sârg de un prichindel. O surpriza si mai mare a fost partea din spate a monumentului, unde am observat (abia acum, dupa 20 de ani ) ca acesta a fost prevazut la origini cu mici bazine si canale prin care un șuvoi de apa ar fi trebuit sa adauge un plus de farmec întregului ansamblul arhitectonic.

Parcul central , mic dar cochet , cu mesele lui de piatra inscripționate cu o tabla de șah , era foarte animat. Păcat ca locuitorii nu știu sa-l aprecieze si sa-l păstreze asa cum se cuvine ... sticle de plastic pe jos, pahare de suc uitate pe mese indica clar ca la capitolul bun simt si comportament severinenii mai au de învățat .

Decebal si Traian mai supraveghează inca solemni si sobri parcul central , si trebuie sa recunosc ca ma bucur de lipsa porumbeilor. In Timișoara au devenit chiar enervanți.

La finalul parcului, fântâna cu pești aduce un ultim omagiu zonei răcoroase . Fântâna e mai colorata decât o știam eu , dar albastrul ala strident nu mi s-a părut cea mai potrivita alegere .

Vechea garda din zona parcului central , Apicola a rezistat eroic vreme de 20 de ani, cofetăria Crinul a apărut din nou acolo unde-i era locul (amintiri plăcute ma leagă de cofetăria aia cu scaunele ei din lemn vopsite in alb), si cafe-barul Ada-Kaleh care mai pastreaza inca aerul cochet-burghez conferit de spațiul micuț si bogat decorat in stil oriental (aici am baut in 1985 ceea ce consider a fi singura limonada adevărata din viata mea).

...si noua toate

Ar mai fi un pic de lucru la fațadă , dar in rest catedrala-i gata , acuma sa vedem dacă o sa se gaseasca suficienți credincioși ca sa o umple :-).

In schimb evreii au de ce sa fie suparăți... micuța sinagoga din centru a fost transformata in birou notarial . Nu ca as fi văzut-o vreodată functionand ca si sinagoga ...

Vechea clădire a Bancii Nationale Romane e acum clădirea Episcopiei Severinului si a Strehaiei, împodobita cu sfinți si cruci . Singurul lucru care mi-a trecut prin cap , când ma uitam la ea e "wtf ???"

Intr-un final magazinul Decebal (acum e mai mult shopping center , dar la mine in cap tot magazin e indexat), are si el o fațadă renovata. Dar privindu-l asa in perspectiva , ma gândeam ca as rupe prostiile alea de reclame de la Kenvelo si Altex si le-as baga pe gâtul ăluia care a acceptat sa le pună acolo ... fara ele chiar ar arata decent.

Bulevardul Tudor Vladimirescu s-a ales cu o salba de mini fântâni arteziene pe întreaga lui lungime.

Iar zona de agrement Crișan urmeaza a fi refăcuta intr-un mod de-a dreptul impresionant, si băieții lucreaza serios nu gluma, aveau o tona de utilaje la fata locului.

Pe ici pe colo a mai apărut cate o fântânița din asta , ca sa-și mai spele trecătorul privirea ...

Ce e rau si ce e bine 

Tu te-ntreaba si socoate

Obeliscul din parculețul de pe bulevardul Revoluției colț cu strada Crișan, aici am copilarit , si tot aici am fost facut pionier . Sunt convins ca regimul comunist a fost o perioada nefericita din istoria acestei tari , dar se pricepeau destul de bine la a-ți da un sentiment de patriotism, si apartenența la ceva mai mare decât tine... Pe vremea aia eram mândru ca sunt român, dar acum sentimentul asta a dispărut de mult din mine.

Nu spera si nu ai teama

Ce e val, ca valul trece

Nu credeam ca o sa mai vad vreodată Fantana Arteziana din centru , in funcțiune . Ultima data când am văzut-o mergând, calendarul arata 198x  ... de atunci auzisem ca mai pornea din când in când la zile de sărbătoare , dar eu nu ma nimeream niciodată prin zona . Acum, era după-amiaza, nici o sărbătoare la orizont, fântâna era pornita... a fost un adevarat deliciu sa o privesc :-) .

Animal X si 3 Sud-Est... formațiile au trecut, dar urma lor a rămas in Severin , turnata in ciment :-) .

De te-ndeamnă, de te cheamă

Tu ramâi la toate rece.

Același Castel , cu aceeasi imagine posaca, parca neatins de trecerea vremii si nepăsător la schimbările din jurul lui . Eu zic ca ar merita și el o ferchezuiala...

Paun umblatul

Pentru ca tot am vorbit in post-ul trecut despre călușari, iata viața unui călușar umblat prin lume in imaginația lui Marin Sorescu și interpretarea lui Tudor Ghoerghe :-)