Fast food

Pornind dintr-un impuls de moment (imi e foame si bucătăria e ocupata :-) ), am decis sa caut un pic pe net de unde provin unele feluri de mancare care acum sunt grupate la categoria fast food sau junk food. Si le-am luat pe rand .. hamburger, sandwich , shawarma, hot dog,  si mare mi-a fost mirarea sa aflu ca nu sunt asa de tinerele cum credeam eu. De fapt nici unul din aceste feluri de mancare nu a fost inventat de mai putin de 100 de ani !

Orientul :

Kebab-ul , sub numele lui original de döner kebabı (friptura care se roteste) , este de origine turca si carnea de miel sau oaie se frigea la inceput pe un proțap orizontal. In secolul XIX in orașul Bursa din nord vestul Turciei, Iskender Efendi are ideea geniala de a frige carnea vertical, un pas mic pentru el , un pas mare pentru fast food-urile din lumea larga :-) .

Shawarma, este denumirea sub care arabii au preluat kebab-ul de la turci, si l-au diversificat cu carne de capra, vita, pui sau curcan. Interesant e faptul ca numele de shawarma provine din turca , de la çevirme (a invarti)  , deși turcii nu au folosit niciodată numele asta.

Gyros este versiunea greaca a kebab-ului si a fost introdus in Grecia prin Thessaloniki, unde primul producător, Giorgos, a apărut in districtul Toumba in jurul anilor 1900. Se pare ca si grecii au folosit un timp numele de doner kebab, dar l-au transformat in timp in versiunea greaca a cuvântului a roti.

Occidentul:

Banalul sandwich, are o poveste foarte interesanta: in secolul XVIII John Montagu un conte englez din ținutul Sandwich, mare amator al jocurilor de cărți , obișnuia sa ceara valetului sa-i aduca la masa o bucata de carne intre 2 felii de pâine , ceea ce-i permitea sa mănânce carne fara a murdari cărțile de grasime. Fiind conte, numele ținutului de unde provenea facea parte din titulatura sa , asa încât cei din jur au inceput sa spună ca vor același lucru ca si Sandwich.


Hot dog-ul are o poveste ceva mai lunga, si merita mai multe lamuriri. Cârnatul pare sa fie o inventie foarte veche , fiind amintit in Odiseea lui Homer, si in Cavalerii lui Aristofan. Cel mai asemanatoar tip de cârnat cu kremwurst-ul folosit azi in hot dog , este Frankfurter-ul (Frankfurter Würstchen), cunoscut inca din secolul XIII ,când a fost servit mesenilor la incoronarea regelui Maximilian II . In secolul XIX cârnatul german este adus in America de catre emigranți, si este servit fierbinte trecătorilor, la dipozitia cărora se punea si o pereche de mănuși pentru a nu se frige. Pentru ca anumiti clienți "uitau"  sa restituie mănușile la sfarsit, in jurul anilor 1870-1880 Charles Feltman in Coney Island si Anton Ludwig Feuchtwanger in St. Louis incep sa vândă carnații fierbinți in cornuri. Cum anumiti producatori de cârnați din America erau banuiti ca ar folosi carne de caine in produsele lor , termenul de dog (caine) a devenit uzual pentru cârnat in jurul anului 1884 si prima apariție scrisa a numelui de hot dog are loc in 1892, intr-un articol care povestea despre un vanzator ambulant de hot dogs, poreclit "Hot Dog Morris".

Hamburger-ul e si el un fel de mâncare care a traversat oceanul pentru a deveni celebru. Hamburg-ul era in secolul XVIII unul din cele mai mari porturi europene si marinarii care călătoreau din Hamburg in America au dus cu ei si ideea de friptura făcuta din carne tocata, preluata in New York sub titlul de friptura preparata in stil Hamburg. La vremea respectiva, hamburger-ul era o friptura făcuta din carne inferioara de vita , tocata si condimentata din plin, pe când acum .... e la fel, i-au mai adăugat sosuri , murături si cartofi prăjiți :-). Hamburger-ul este insa veteranul trupei, apărând pentru prima data in meniul unui restaurant in 1826 in New York la Delmonico's .

S-a eliberat bucataria ... ma duc sa mananc :-) .

Cantece de munte (5)

Floare de colț

Când s-a născut era lumină

Pe colțu-nsingurat de stâncă

Si-a așteptat ziua sa vină

Căldura soarelui sa strângă

Un vis frumos născut din piatra

Si dăruit privirii noastre

Pe stânci golașe ni-se arată

Tânjind spre zările albastre

E albul unei flori de stâncă

De soartă aruncat aiurea

Ce in prăpastia adâncă

Privește cum se naște lumea

E dorul omului de creste

De inălțimile ce cheamă

De-a stâncilor rece poveste

De-a muntelui eternă rană

Si v-a rămane-nsigurată

Plăpânda floare-a crestelor

De ani și ani aici uitată

In măreția munților

Rămâi, rămâi, micuța floare

Si stai de veghe pe-nălțimi

Vom reveni și fiecare

Te va purta mereu in inimi. 

Sfertul academic

Romanii traiesc intr-o lume aparte, a nonconformismului, a indiferentei fata de reguli, a lipsei de bun simt , a comoditatii , sub patronajul deja celebrei expresii "las' ca merge si asa". Si indiferent cat de mult as vrea sa fie altfel, si eu sunt un produs al societatii care ma inconjoara si ridic din umeri in majoritatea cazurilor in care incalc o regula a bunelor maniere care mi se pare mie prea complicat sa o respect. Si regula cu regula, milimetru cu milimetru, ne afundam in smârcul unei societăti ale carei valori devin din ce in ce mai lipsite de substanta.

Sa luam bunaoara o traditie împământenita si arhicunoscuta pe meleagurile noastre, sfertul academic. Ea este inteleasa de noi romanii ca si o scuza infailibila la adresa nepunctualitatii , este perfect normal sa intarzii de la o intalnire prestabilita intr-o limita de 15 minute. Traditia asta se potriveste atat de bine cu societatea noastra incat pana acum cateva zile mi se parea ceva atat de firesc si de normal ca nici nu mi-am pus vreodata problema sa verific originea ei. Mare mi-a fost surpriza cand o colega mi-a spus ca in alte tari, sfertul academic nu are nici o legatura cu notiunea de intarziere, si sincer nu-mi venea sa cred asa ceva. Dar avea dreptate, sfertul academic se refera la 15 minute de intarziere numai in Romania :-).

Notiunea de sfert academic isi are o posibila origine in Grecia antica, in Academia lui  Platon , acolo unde discipolii acestuia se intalneau cu 15 minute mai devreme de ora prestabilita pentru inceperea cursului pentru a discuta intre ei ideile predate de filozof in lectia anterioara. Desi pare destul de improbabil ca un astfel de obicei generat ad-hoc de invataceii marelui filosof , sa fi strabatut secole de-a randul sub denumirea de sfert academic, nu este chiar imposibil, daca ne gandim ca denumirea de Academie a reusit performanta respectiva :-).

Intr-un cadru mult mai recent, reintalnim notiunea de sfert academic  in universitati din Germania,Anglia, Austria, Elvetia si tarile nordice , in perioada in care ora exacta in cadrul universitatii se dadea cu ajutorul clopotului bisericii. In aceste universitati, cursurile incepeau efectiv la un sfert de ora dupa ora exacta , si studentii stiau ca atunci cand clopotul batea de ora exacta mai aveau la dispozitie 15 minute pentru a ajunge la timp la inceperea cursului. Sfertul de ora era de altfel necesar in universitati mari in care cursurile se desfasurau in cladiri aflate la o distanta considerabila una fata de alta. Chiar in prezent, notiunea aceasta de curs decalat cu 15 minute se pastreaza in anumite universitati , si studentii sunt anuntati daca un curs este de tipul cum tempore (din latina , cu timp) si incepe la si un sfert , sau sin tempore, adica cursul incepe la ora exacta. Indiferent de ce tip este , cursul incepe insa la ora prestabilita , si nu se admit exceptii :-).

Spre deosebire de alte tari unde mediul academic denota seriozitate si respect , in Romania abuzeaza de cele 15 minute de intarziere atat studentii care ar trebui sa-si respecte profesorii , cat si profesorii , care ar trebui sa reprezinte un exemplu de punctualitate pentru studentii lor. Si atunci te mai miri când prietena te lasa cu ochii in soare 30 de minute ?

Povestea vorbei - A da bir cu fugitii

Chiar de la bun început observăm ca expresia este foarte veche , contemporana cu statele feudale române in care domnitorul percepea impozite sub numele de bir sau dajdie. Cam cât de veche este ea ne spune însă Stelian Dumistrăcel, care a reușit sa identifice o formula mai veche si mai lunga a expresiei : a da bir cu fugiții in Balta. Se pare ca expresia provine din epoca fanariota, dintr-o vreme in care pașa de la Isaccea avea sub stăpânire si Balta Brateșului , loc in care se refugiau oameni care încălcaseră legea sau țărani din sudul Moldovei care nu vroiau sa plătească birurile. Theodor Codrescu confirma aceste lucruri in volumul VII din Uricariul : Turcii stăpânind Balta Brateșului cu bălțile cele mici, primea pe toti destrămații carii făceau felurite crime in părțile celelalte ale Moldovei. Aici blestemații erau apărați de pedeapsa legii.

A da bir cu fugiții , ca si o alta expresie sinonima, a da dajde cu mazilii , semnifica la început sustragerea de la plate impozitului, dar cu timpul, prin generalizare , semnificația ei a devenit sustragerea de la o obligație oarecare, sau fuga de la locul faptei.

Povestea vorbei - Se schimba calimera

Se schimba , nu se schimba, dar ce e calimera ? Conform dexonline.ro calimera e un substantiv feminin. Punct. De fapt nu are nici o semnificație de sine stătătoare , in afara de câteva expresii de care toată lumea a auzit a schimba calimera , a intoarce calimera sau a strica calimera , acest cuvânt nu prea exista in limba romana.

 Si nici nu are motive sa existe , pentru ca este un cuvat grecesc get-beget. Cei care au vizitat Grecia il știu prea bine, pentru ca l-au auzit mai mult ca sigur in fiecare dimineață de la personalul hotelului ,al restaurantului sau de la vânzători. Ceilalți pot sa il afle de aici :-), inseamna Buna dimineața!  

Ok... dar cum se schimba calimera ? In funcție de status-ul social al persoanei cu care vorbești :-). In epoca fanariota , si ulterior ei , atunci când negustorii greci au pătruns puternic in orașele noastre, clientul sau partenerul de dialog era întâmpinat cu urări de bun venit in funcție de starea lui sociala. Probabil ca dacă erai îmbrăcat mai ponosit mesajul de bun venit era de genul ce vrei țărane ? in timp ce pentru un om de vaza întâmpinarea se facea cu un Kalimera ! Bine ati venit ,cei mai faceți , sunteți sanatos ... 


Oricum, trebuie sa recunoaștem ca grecii macar schimbau calimera din cand in cand ... funcționarii nostrii publici, daca-i prinzi intr-o pasa proasta, n-o schimba deloc , te țin la nivelul de ce vrei țărane :-) .

Stranger than fiction

Un film. O capodopera. Hmmm ...prea inexpresiv. O briza de aer proaspăt intr-o arșița de vara, o cana de vin fiert intr-o vreme friguroasa, o pată de culoare intr-o lume cu nuanțe cenusii. 105 minute in care am fost surprins de o idee geniala si am trait alaturi de eroul poveștii, ancorat in prezent de o forta nevazuta. Mintea mea nici măcar nu a indraznit sa incerce sa mearga mai departe de secunda curenta, asteptam cu nerabdare sa devorez fiecare moment de film, fiecare gest, fiecare dialog. Interacțiunea umana, micile detalii ale vieții carora rareori le dam importanta si ideea de a-ti trai viata asa cum iti doresti se imbina in acest film intr-un mod genial rezultand o experiența memorabila. De puține ori mi s-a intamplat sa exclam exaltat la sfarsitul unui film 'foarte tare', si chiar dacă asta nu pare a fi cine stie ce compliment, va asigur ca e numai din vina vocabularului meu sarac... Stranger than fiction face parte din acea categorie de filme care te lasa cu un sentiment de caldura sufleteasca si cu dorința de a-ti împărtășii experiența la toate persoanele la care ții.

Cantece de munte (4)

Pentru voi

Auzisem din poveste

Când bunica-mi povestea

Ca ar fi pe lumea asta

Undeva

Niște munți înalți si dalbi

Ce cu frunțile in nori

Stau de veacuri-n nemișcare

Si tot dorm

Insa intr-o zi cu soare

Când prin lume am plecat

Am zărit in depărtare

Un palat

Dar palatul din poveste

Munte acum se numea

Cea mai falnica zidire

Zau asa !

Ref. Pentru voi ma cert cu mama

Când vreau sa va întâlnesc

Pentru voi ma cert cu tata

Pentru voi uit de-ntâlnire

Pentru voi ma cert cu fata 

Ce-o iubesc

Noaptea-n somn visez cascade

Ziua râuri si poteci

Cate-odat-uit de mâncare

Si servici

Sunt distrat si nu mi-e gândul

Decât sa pornesc curând

Din ce parte-o bate vântul

Plec cântând

Patru puncte cardinale

Le cunosc si le-ndrăgesc

Si când plec spre fiecare

Ma grăbesc

Sus in munți, acolo-i viata

Acolo dragostea mea

Si nu plec de-ar fi sa-mi spună

Cineva 

Ref.

Versuri: Predoi Narcis. Se cânta pe melodia Rock de dragoste de George Nicolescu.

Ghidul incepatorului - jocul la cazinouri online

Acest articol se adreseaza in principal acelor persoane care cocheteaza cu ideea de a se inscrie si de a juca pe website-ul unui cazinou online, probabil atrase de multitudinea de reclame pentru astfel de website-uri, care au apărut in mass-media româneasca. Câteva din sfaturile pe care le voi da aici sunt extrase din experienta perosnala si le postez pentru ca din toata aventura mea intr-un asfel de cazinou, nu m-am ales decat cu experienta :-D si ar fi pacat sa se duca pe apa sambetei. Acum stand si judecand la rece, nu stiu exact cum am putut sa fac greșelile de atunci... probabil ca neuronii mei erau plecați in concediu, dar ceea ce pot sa spun sigur este ca ideea unui posibil castig rapid si considerabil mi s-a urcat la cap incat logica nu prea mai avea efect. Dar mai bine sa-i dam drumul cu sfaturile :-D.

1. Nu se poate câștiga dintr-un cazinou pe termen lung. Punct. Pe bune, indiferent de ce zvonuri veți auzi, ce sfaturi veți primi, ce articole veți citi, șansele de a castiga bani pe termen lung sunt nule si neavenite. Cand spun pe termen lung, ma refer la a va face o sursa sigura de venit din asta. Nu neg, puteți avea un castig bunicel intr-o mana norocoasa, dar psihologia umana ne impinge sa uitam repede de pierderi si sa consideram un eveniment norocos ca si cum s-ar repeta de multe ori. Si uite asa, cu rațiunea umbrita de x euro câștigați intr-o seara marea majoritatea a oamenilor sfârșesc prin a pierde 2x euro in serile urmatoare.

2. Nu exista nici o metoda matematica sau statistica prin care sa se poata castiga la vreunul din jocurile consacrate de cazino , ruleta, jocuri de carti , sloturi. Este probabil sa auziti din diverse surse de metode de pariere gen Martingale, d'Alembert si altele. Este posibil sa vedeți in fata ochilor o suita de formule sau de argumente care pot părea la prima vedere destul de solide. Fals... Metodele sunt vechi, unele de zeci de ani de zile, iar perioada in care au funcționat a fost extrem de scurta , sau chiar deloc. Orice joc care ajunge intr-un cazinou are un model matematic studiat de persoane destul de bune in acest domeniu, daca nu sunteti un geniu matematic, șansele sa descoperiți vreo metoda extraordinara de a invinge jocul sunt 0 . Daca va ajunge pe la ureche un astfel de zvon, cel mai bine e sa cautați pe wikipedia metoda menționată, aveți sanse bune sa fie documentata acolo.

3. Este posibil sa găsiți o eroare de moment a unuia dintre jocurile cazinoului si sa va folositi de ea pentru a castiga. Bucuria va fi scurta, fiecare cazino se protejează prin termenii si conditiile publicate, de astfel de evenimente.

4. Singura metoda prin care se pot castiga bani pe termen lung prin intermediul unui cazinou, este prin afiliere. Multe cazinouri obișnuiesc sa aibă programe de afiliere si sa ofere procent din banii depuși de clienți care au venit pe website-ul lor din reclame găzduite pe alte website-uri.

Sper ca aceste patru argumente, v-au convins sa nu considerați un cazinou ca si sursa de venit, decât daca sunteți posesorul unor website-uri si doriți sa intrați in programe de afiliere. Bineînțeles , asta nu inseamna ca nu pot exista alte motive pentru care sa jucati la un cazinou , sunt o sumedenie de persoane care fac acest lucru pentru distracție, pentru adrenalina si sentimentul de aventura pe care il da parierea sau pur si simplu pentru ca au prea multi bani si nu stiu ce sa faca cu ei. Important este de ținut minte ca sub nici o forma nu trebuie sa intrați intr-un cazinou in scopul de a câștiga bani.

Presupunând ca v-ati hotarat totuși sa jucati intr-un cazino , iata câteva sfaturi pe care o sa le găsiți utile:

5. Niciodata sa nu intrați la joc cu bani care nu va permiteți sa-i pierdeți. De fapt ca sa va puteți distra cu adevarat intr-un cazinou trebuie sa considerați suma cu care ati intrat ca si pierduta din start. Asta va poate elibera de emotii si va poate face jocul mai placut. In cazul in care suma pecare o jucati are importanta pentru voi, jocul se poate transforma intr-un stres continuu , si daca din intamplare combinați ceva cafea sau cola cu o partida incinsa si o pierdere masiva s-ar putea sa va treziti cu palpitații la inima sau mai rău. Orice bani ați pus acolo trebuie sa-i puteți pierde pana la ultimul cu seninatate si fara regret.

6. Nu va înfierbântați dupa o pierdere si nu încercați sa măriți mizele in scopul de a recupera suma pierduta. Mai bine va opriți, fumați cateva țigări, faceți jogging, mergeți la buda, sau orice alta activitate care va calmează. Si mai bine, încheiați jocul si continuați a doua zi .

7. Foarte mare atentie la dependenta de jocurile de noroc. Ea exista si se instaleaza intr-o persoana incetul cu incetul, daca prietenii va avertizează ca ati devenit dependent, ar fi cazul sa-i ascultați.

Următoarele sfaturi sunt legate in special de alegerea unui caziou online si activitatea pe un astfel de website:

8. Daca nu v-ati ales inca un cazinou, atunci faceți alegerea cu foarte mare grija. Exista zeci de website-uri care prezintă topuri si detalii despre cazinouri, folosiți aceste informații. In principal e bine sa citiți cat mai multe review-uri si articole despre cazinoul care l-ati ales si sa va asigurati ca functioneaza legal , si parerea jucatorilor despre acest cazinou este buna. Cazinoul trebuie sa-si trateze corect clienții , fara întârzieri la efectuarea plăților, fara anularea lor nemotivata, si sa aiba partea de asistenta a clienților pusa la punct. Daca veti gasi un cazinou cu suport pentru limba româna cu atat mai bine.

9. Cititi cu foarte mare atentie termenii si conditiile legale sub care funcționează cazinoul, indiferent cat de mult text este acolo. Citiți-le inainte de a va inscrie sau a depune bani :-). Mare atenție in special la condițiile de depunere, retragere si bonusare , exista cazinouri care au condiții speciale pentru jucătorii ce provin din anumite țari, si de obicei Romania cam intra pe lista neagra.

10. Atenție la bonusul primit pentru prima depunere. De obicei un cazino ofera un bonus considerabil la prima depunere dar acesta aduce cu el si condiții speciale, si nu toate cazinourile ofera posibilitatea de a refuza acest bonus. Daca doriti sa evitati efectele negative ale acestuia , un mod destul de usor este ca prima depunere sa fie cat mai mica posibila. Daca nu va pasa de bani, si bonusul nu reprezinta decat o posibilitate de a juca mai mult, atunci optati pentru o cifra mai mare, pentru ca sunt sanse ca acesta sa fie cel mai mare bonus pe care il veti primi in cadrul cazinoului.

11. Folositi pentru inscriere o adresa de email special creata pentru comunicarea cu cazinoul. Sub nici o forma nu folositi adresa de email personala indiferent cata incredere aveți in acest cazinou, pentru ca in curand va veți trezi cu o tona de spam. Unele cazinouri sunt inscrise intr-o rețea de parteneriat si isi paseaza baza de date de la unul la altul. Pe de alta parte , baza de date de emailuri dintr-un cazinou poate fi o ținta importanta pentru atacurile hackerilor, si va puteti trezi cu adresa de email furata si vânduta, cu toata bunăvoința cazinoului. Cel mai bine e sa folosiți o adresa de email pe care o puteți abandona in orice moment fara regrete.

12. Nu faceți depunere cu cardul de credit in cazinouri. Exista posibilități de transfer a banilor prin metode alternative , si care ofera mult mai multa siguranta, spre exemplu Paypal sau Moneybookers . Comisioanele practicate de astfel de servicii de plata sunt foarte mici comparativ cu siguranța si anonimitatea pe care o ofera.

Ca si o ultima mentiune, va garantez ca puteti gasi oricand o activitate mai interesanta decât cazinourile online, indiferent ca e vorba de jocuri multiplayer , bungiee jumping, paintball sau baruri de striptease , totul e sa cautati :-).

Timișoara - un pic de istorie sub picioarele noastre

Stau si ma gândesc câteodată de ce sunt mai putin interesat de locurile care ma înconjoară , decat de cele care sunt foarte departe si unde ajung numai in calitate de turist. Locuiesc in Timișoara de mai bine de 10 ani , dar nu am vizitat nici măcar o zecime din obiectivele turistice sau istorice al orașului, am calcat in Muzeul Bănățean o singura data (si aia a fost o vizita scurta), am intrat in catedrala de 3 ori (tot scurt, si cu ochii pe pereti), habar n-aveam ce e cu bastionul sau cu Zilele Cetatii , ca sa nu mai vorbim de faptul ca nu știam absolut nimic despre istoria orașului pana acum o ora... Dezamăgitor. Si luând azi netul la puricat am avut chiar o surpiza placuta sa aflu ca Timișoara chiar mustește de istorie .

Pe scurt iata cateva lucruri care mie mi s-au parut interesante :

- zona Banatului aflata sub influenta râurilor Bega si Timis era formata din câmpii si lunci fertile precum si numeroase mlaștini oferind conditii prielnice pentru dezvoltarea unor așezări umane, lucru dovedit de picturile rupestre de la Gura Ghindei, Sânpetru German, Ronat, Remetea Mare, sanctuarul osuar de la Parta , vase ceramice vechi de 6000 de ani descoperite in cartierul Fratelia, obiecte din perioada bronzului descoperite in zonele Fabric, Fratelia si Mehala.

- Universitatea Tibiscus isi trage numele de la vechea denumire romana a raului Timiș

- vestitul club Zambara si-a însușit numele unei presupuse cetăți romane , pe care unii autori considera ca ar fi fost construita pe locul Timișoarei de astazi. Din pacate nu exista nici o dovada istorica sau arheologica a acestei cetati , denumirea de Zambara pornind de la un autor maghiar Ioannes Severinus (1716 -1789) care la rândul lui vorbea probabil despre cetatea Zurobara menționată de Claudius Ptolemaeus Pelusiensis.

- prima mentionare istorica a raului Bega apare in documentul Gesta Hungarorum in sintaxa ad partes Beguey  adica in ținutul raului Bega.

- primele atestări istorice ale Timisoarei sunt in 1266 sub forma de  Castri de Tymes(castrul Timișului) , in 1307 sub forma Temeswar si in 1315 sub forma villa Themeswar .

- Timișoara a fost capitala regatului ungar timp de 8 ani (1316-1323) in timpul domniei lui Carol Robert de Anjou (mu ha ha ha ha)

 - cea mai veche clădire din Timișoara este Castelul Huniazilor , construit intre 1443-1447 de către Ioan de Hunedoara, in prezent Muzeul Banatului.

 - răscoala condusa de Gheorghe Doja (1514) s-a sfârșit langa Timișoara , unde armatele rasculate au fost infrante de comitele Ioan Zapolya, dupa ce Gheorghe Doja incercase sa schimbe albia Begai pentru a ocupa Timișoara  Executia acestuia a avut loc fie pe locul actual al statuii din Piața Sf. Maria fie undeva in preajma Muzeului Banatului.

 - fiind un important punct strategic , Timisoara a suferit numeroase asedii din partea turcilor in secolele XIV-XVI. In 1552 Ahmed Pasa conducand o armata de circa 160000 de oameni a asediat Timisoara timp de 25 de zile , pana la capitularea cetatii. Dupa capitulare supravietuitorii au fost macelariti , comitele Ștefan de Losoncz a fost decapitat , orașul devastat iar bisericile au fost transformate in geamii musulmane.

 - cetatea a ramas sub conducere otomana pana in 1716 ,desi au mai existat incercari de recucerire a ei. In 1716, dupa 44 de zile de asediu cetatea este cucerita de Eugeniu de Savoia si intra sub conducere habsburga.

- in 1718 a fost construita prima fabrica de bere de pe teritoriul romanesc, la Timișoara. Aceeași fabrica se mai poate lauda ca in anii '20 era furnizorul oficial de bere al Casei Regale iar in anii '60 era a doua unitate de producție din lume cu automatizarea completa a tuturor utilajelor.

- in 25 aprilie 1723 s-a pus piatra de temelie la o întăritura a vechii cetăți preluata de la turci, eveniment ce se comemorează greșit ca si zilele Cetatii.Cetatea bastion a Timisoarei a fost construita intre anii 1732 -1761.

 - canalul Bega a fost construit intre anii 1728-1732. Tot austriecilor avem a le mulțumi pentru asanarea mlaștinilor  regularizarea debitelor Timisului si Begai si transformarea cetatii intr-un oras complet cu planuri de urbanizare ca la carte.

 - in 1819 la Timisoara se administreaza pentru prima data in Europa Centrala vaccinul antivariolic iar in 1823  János Bolyai anunță descoperirea primei geometrii neeuclidiene din lume.

 - in 1847 in curtea fabricii de bere a concertat Johann Strauss fiul (cred ca erau zilele berii :-) )

 - in 1848 revoluționarii maghiari asediaza Timisoara timp de 114 zile fara sa reușească sa o cucerească , acesta fiind si cel mai lung asediu din istoria orașului.

 - in 1852 Timisoara are prima linie de telegraf din Romania, in 1884 devine primul oraș european iluminat electric iar in 1886 are prima stație de ambulanța din Romania.

 - in 25 iunie 1899 are loc in Timișoara prima partida de fotbal din Romania (tradiții fotbalistice vechi dom'le in orașul asta ,de aia avem fani atât de înrăiți)

- a existat un stat independent numit Republica Bănățeana, declarat in Timisoara in 31 octombrie 1918. A ținut 15 zile pana a venit armata sârba si le-a scos republica din cap...

 - Banatul si Timisoara intra sub conducere româneasca in 4 august 1919 , prima data dupa aproape 7 secole de atestare istorica ... Harghita si Covasna sunt junioare.

 - Timișoara conține cel putin 12 palate , pe lângă care am trecut ignorand complet importanta lor istorica si arhitectonica.

Ca si dedicație speciala pentru cei care nu au luat bacul anul asta , țin sa le amintesc ca unul din motivele pentru care pe prima pagina a manualelor nu mai este poza tovarășului Nicolae Ceaușescu , este ca in 15-16 decembrie 1989 in Timișoara s-a declanșat o revoluție.

Cantece de munte (3)

La sfarsit de saptamana

La sfârșit de săptămâna

Se aduna

Toata lumea mintenaș

Si urcându-se-n mașina

Cu benzina

Dau buluc dinspre oraș 

Si gonind ca-ntârziații

Disperații

La cabana când sosesc

Își rezerva-o poieniță

Locuință

Unde zic ca se-odihnesc

Au adus casetofoane

Magnetofoane

Si aprind care un foc

Prăjesc la proțap gaina

Bere buna

Si apoi se pun pe joc

Sa te ții atunci distracții

Satisfacții

Pan-la ziua cel putin

Si sa vezi harababura

Băutura

Dupa bere dau cu vin

De-aia zic si cred ca-i bine

Pentru mine

Sa-mi iau cortul si sa plec

Sa ma pierd printre izvoare

La răcoare

Duminica sa-mi petrec

Se canta pe melodia Viata la tara de la Pasarea Colibiri.

Povestea primei restructurări a datoriilor din istoria Greciei

Citind printre nenumaratele articole legate de datoria Greciei si posibilitatea ca aceasta sa declare pana la urma intrarea in incapacitate de plata in mod controlat, am aflat ca Grecia nu este la primul faliment din istorie, nici macar la al doilea, ci la al 6-lea ... Grecia are o bogata experiență in reeșalonarea datoriilor , bazata pe antecedentele din 1932, 1893, 1860, 1843 si 1826. Iar daca vi se pare ca in 1826 a avut loc prima incapacitate de plata din istoria greaca, va inselati , prima a fost mai inainte... mai inainte de Hrisots cu vreo 490 de ani :-D.

In 490 i.e.n, regele persan Darius I, supărat pe implicarea atenienilor in revolta cetăților ioniene dintre anii 499-493, a trimis o armata substanțială in Grecia cu scopul de a distruge complet cetățile Atena si Eretria. Batalia finala a avut loc pe câmpia de la Maraton unde grecii au reusit sa tina in șah armata persana timp de 5 zile si mai apoi au obținut o victorie pe cat de neașteptata, pe atat de impresionanta. Se spune ca inainte de inceperea luptei , conducatorii grecilor au promis zeilor ca vor sacrifica cate o capra pentru fiecare persan mort in lupta. La sfarsitul luptei , grecii au numarat pierderile pentru a stii exact câte capre trebuie sacrificate pentru a-si onora promisiunile, si au descoperit cu stupoare ca erau aproape 6500 de soldati persani morti. Din pacate Atena nu avea suficiente capre, asa incat au reeșalonat sacrificiul in loturi de cate 500 de capre pe an :-D. In timp, sacrificiul anual al celor 500 de capre s-a transformat intr-un festival inchinat zeitei Artemis Agrotera numit Kharisteria si care avea loc la inceputul lunii septembrie.

Ma intreb cam câte capre valora PIB-ul Atenei pe vremea aia...

Povestea vorbei - A face pe mortul in păpușoi

Iata un cuvant pe care pariez ca nu l-ați întâlnit de prea multe ori (sau chiar niciodata) : deșugubină. Cuvantul asta reprezenta in vechime un fel de amenda pe care cineva trebuia sa o plătească in cazul in care era bănuit de crima pentru ca pe pământul sau fusese descoperita o persoana ucisa. Amenda se plătea fie in bani, fie in animale, fie chiar se purcedea la confiscarea unei parți din pământ, si aplicarea deșugubinei facea parte din prerogativele marelui vornic si a vornicilor de poarta.

Cum descoperirea unui mort pe ogorul cuiva implica automat deșugubina fara investigații suplimentare, au aparut cu timpul si practica mutării mortului pe terenul vecinului sau ascunderea cadavrelor in zone in care era mai greu de observat cum ar fi culturile de porumb,iar mai tarziu unele persoane mai avide de câștig au incepu sa si insceneze moartea unor persoane pentru a pune mana pe terenurile altora sau pe sume considerabile de bani . Din cauza acestor practici imorale au apărut cuvantul șugubăț, mai intai cu sensul de criminal sau persoana care arunca vina pe altcineva, si expresia a face pe mortul in păpușoi cu sensul de a participa la o inscenare. Odata cu trecerea timpului , expresia de a face pe mortul in păpușoi a început a fi asociata cu refuzul persoanelor in a-si recunoaște faptele.

Cantece de munte (2)

Munții de flori

De ce ni se pare uneori,

Ca lumea e plina de flori ?

De ce așteptăm surâzând

Un tren ce vine curând ?

De ce noi uitam câteodat'

Ce mama acas' ne-a rugat?

Mâncarea pe masa o lasam

Si-n graba in gara plecam. 

Ref. E pentru ca munți-i iubim

Ai lor musafiri vrem sa fim,

Prieteni cu noi

Veniti azi si voi

Pe munții aceștia de flori.

De ce câteodat visători

Prin viata ne prind reci ninsori

De ce schimbam noaptea in zi

Si iarna, vara o facem a fi

De ce cu vântul vorbim

Cu ploaia tăcuți noi vorbim 

De ce ne trezim ca oftăm

Clipa plecării așteptăm.

Ref.

As vrea sa rămânem pierduți 

In munții aceștia tăcuți

Sa curga cascade de zori

Pe munții acestia de flori

Iar daca-n târziu neștiut

Dorul de-acasa a-ncolțit

Lasa-vom munții de flori

Sa ne întoarcem in zori

Se canta pe melodia Nunta de flori de Ștefan Hrusca, din păcate nu cunosc autorul versurilor. 

Hocus pocus si abracadabra

Yep ...cuvintele magice care fac parte din orice show de magie din orice circ , emisiune sau spectacol televizat. In limba romana , engleza, franceza, rusa sau pakistaneza ... mai bine zis cam in toate limbile. Ce au făcut cuvintele astea asa de special incat sa merite sa fie atat de cunoscute? Mai nimic ... au avut priza la public :-D, aaaa, si era sa uit , sunt foarte vechi .

Abracadabra este considerat de multa lume ca fiind originar din expresia Avrah ka Dabra din limba aramaica (aia pe care au stâlcit-o o grămada de actori in The Passion of the Christ),însemnând eu creez ceea ce spun. Prima apariție scrisa in istorie a acestui cuvant dateaza din secolul II e.n., din cartea Liber Medicinalis scrisa de Quintus Serenus Sammonicus , care recomanda împotriva malariei o amuleta onținând acest uvânt. Sunt curios câți s-au făcut bine ...

Hocus pocus e ceva mai tinerel comparativ sora lui mai mare Abracadabra, prima apariție scrisa fiind abia in 1634 in cartea Hocus Pocus Junior - The Anatomy of Legerdemain, (Anatomia iuțelii de mâna), o carte cu autor necunoscut, dar care mai tarziu a fost denumit Hocus pocus , dupa numele cartii. In 1656, Thomas Ady publica o carte numita A candle in the dark in care mentioneaza un jongler de exceptie care fusese denumit Hocus Pocus, pentru ca in timpul fiecarui truc spunea Hocus pocus, tontus talontus, vade celeriter jubeo (care deși suna a latina de fapt nu inseamna nimic) si tot cam din perioada aia dateaza si presupunerea ca hocus pocus ar fi pornit de la cuvintele hoc est corpus - acesta este corpul meu , care sunt foarte cunoscute de catolici , făcând parte dintr-o liturghie.

Acum, gandindu-ne ca de fiecare data cand publicul auzea cuvintele astea , se petrecea ceva "magic" in fata ochilor lor, nu e de mirare ca au devenit arhicunoscute. Si când mai apare si cate o scriitoare de success care născocește un Harry Potter si un blestem cu numele de Avada Kedavra, garantat cuvintele astea o sa mai dăinuie vreo câteva generatii bune.Sau pana se termina naiba seria aia , ca m-am saturat de magicieni cu bagheta si ochelari ca de mere coricove.

Cantece de munte (1)

In perioada anilor 1980-1990 , din păcate nu stiu cu exactitate, a activat in Craiova un club turistic numit Aeroturist , ai cărui membri erau angajati ai fabricii de avioane pasionați de drumeții la munte. Membrii clubului, au reușit in cei câțiva ani de activitate, sa cutreiere o mare parte din munții acestei țări, sa castige câteva concursuri de orientare turistica, sa participe la acțiuni de curățare a unor zone montane sau de retrasare a marcajelor de pe anumite trasee, si toate astea din pura plăcere si intr-o perioada cu posibilități reduse, calatorind cu trenul, cărând echipamentul in rucsaci cu cadre metalice si dormind in corturi simple (made in Romania). Toate astea demonstreaza ca nu conteaza echipamentul, nu conteaza posibilitățile financiare, ci mai importanta este dăruirea cu care participi la o activitate, si prietenii care sunt in jurul tau, si întotdeauna vei avea suficient timp la dispoziție sa faci ceva care iti place.

Sunt mândru sa spun ca si unchiul meu Stângă Valeriu, a facut parte din acest club si mi-a insuflat intr-o mica măsura si mie dragostea pentru drumețiile la munte. De la el mi-au rămas in biblioteca câteva mici caiețele cu cântece compuse de unii membrii ai clubului Aeroturist, si pentru ca nu am reușit sa găsesc pe net nici o urma a acestor cântece , si nu as vrea sa se piardă , o sa incep sa le postez , unul câte unul in acest blog.

Amintiri

Intr-o seara, intr-o casa

Intr-o camera pe-un raft

Intr-o carte rătăcita

Pana-atunci necunoscuta,

Peste-o harta veche-am dat.

Si pe coala-ngălbenita

Si uitata de demult

Am găsit tras cu creionul

Primul meu traseu din viata

Ce pe munte l-am făcut

Ref: Se-avânta pe vai si creste

Cobora de pe-nălțimi

Trecea râuri si izvoare

Si zăpada de pe culmi.

Nu stiu de-am sa uit vreodată

Poteca ce-am străbătut

Ziua-n care cu rucsacul

Si cu soarele-n priviri

Eu pe munte am pornit

Amintirea-celor zile

Dăinuie neincetat

Si-a rămas intiparita

Pe-acea coala-ngălbenita

Dintr-o camera, pe-un raft.

Versuri: Predai Narcis
Se canta pe melodia de la Pseudofabula de Rosu si Negru.

Povestea vorbei - A face capul calendar

A fost odata ca niciodata ... pe vremea cand calendarele erau mai mult decât o suita de cifre asezate intr-un format matricial. Pe vremea cand fiecare zi avea semnificatia ei sau comemora ceva important, pe vremea cand lucrurile aveau mai multa substanța in adancurile lor, si cand marțea insemna mai mult decat "mai sunt 3 zile pana la weekend, hai ca trec si astea...". Ca sa nu ne uităm prea departe, imi aduc aminte că inainte de revoluție si chiar si in anii imediat dupa revoluție gaseai la începutul anului la chioșcurile de ziare sau in librarii tot felul de agende cu zilele anului respectiv , si pe fiecare pagina era trecut fie o caricatura, fie o gluma, fie o rețeta culinara fie amanunte legate de respectiva zi. Iar in urma cu mult timp , la inceputul secolului 19 , se publicau calendare ample conținând toate informațiile posibile, utile sau inutile, legate de zilele respective , pornind de la toti sfintii de peste an, continuand cu toate sarbatorile populare nerecunoscute de biserica si cu cati ani s-au scurs de la diverse date importante. Unul dintre cele mai elocvente exemple este Calendariul ce slujește pe 100 de ani incepand de la anul 1814 pana la anul 1914 tiparit la Buda pe cheltuiala lui Nicola Nicolae din Brasov, si care  continea o Hronologhie care spunea cati ani s-au scurs de cand au iesit o parte din romani din Dachia veche, sau cati ani s-au scurs de la aflarea fereștrilor de sticla ,  urmata de  Adunarea celor 12 luni de peste an si Pascalia care prezenta datele zilelor de Paște pe urmatorii 100 de ani, urmata mai apoi de Prognosticon cu preziceri zodiacale si astrologice, si nu in ultimul rand, informatii despre cele 7 minuni ale lumii, tarile din Europa sau insemnarea banilor ce sunt in curgere in imparatiile din Europa.


Nu e de mirare deci , ca reacția populara a fost cat se poate de prompta in a cataloga calendarele ca fiind un surplus de informatii. Chiar Anton Pann a amintit de expresia aceasta in Povestea vorbei , in capitolul dedicat casatoriei , spunand Nu face din capul tau calendar iar Ion Creanga a folosit aceeasi expresie intr-un dialog din Harap Alb Destul acum , ca ne-ai facut capul calindar! .

Si pentru ca am găsit vechiul calendar popular român printre scrierile lui Radu Anton Roman , il voi adauga si eu aici , numai de-al naiba , ca sa va fac capul calnedar :-)

Gerar
1 Anul nou, Craciunul mic, Fratele craciunului ,Sânvasâi, Siva
3 Ingroparea anului vechi
5 Ajunul bobotezei, Ziua crucii
6 Boboteaza , Iordanul, Apa-Boteaza, Aratarea Domnului, Chiraleisa
7 Sântion, Iordanitul, Iordanitul Femeilor
8 Ziua Moasei
11 Tudose
16 sf Petru de iarna, Sânpetrul Lupilor, Miezul Iernii, Circovii de iarna, Fulgeratoarele
17 Circovii de iarna , Antanasiile, Tănasea ciumii, Fulgeratoarele
18 Circovii de iarna , Tanase de ciuma , Tănase si Chirică. Fulgeratoarele
20 Eftimie
25 Filipii de iarna
29 Filipii de iarna
30 Filipii de iarna,Teciele, Treisfetitele
31 Filipii de iarna , Filip cel Schiop

Făurar
1 Martinii de iarna, Trif nebunul, Sfantul trifan, Trifonul viermilor si al lacustelor, Arezanul viilor, Ziua omizilor
2 Martinii de iarna , Martinul cel mare, Ziua ursului, Stretenia, Târcolitul viilor, Anul nou al podgorenilor
3 Martinii de iarna , Simion Batrânul
5 Cârneleagă
10 Haralambie
11 Vlasie, Vlasii ochilor, Vracii
12 Harța, Săptămana clisei, Săptămana vârstată
16 Pamfile
17 Mosii de iarna, Sambata mortilor, Sambata piftiilor
18 Lasatul secului de carne
19 Saptamana alba, Saptamana branzei, Saptamana nebunilor
20 Marțea alba
22 Joia Nepomenita, Joia necurata
23 Vinerea oualelor
24 Dragobete, Drăgostitele, Logodna pasarilor, Sântion de primavara
25 Lasatul secului de branza
26 Inceputul postului mare, Păresimile, Saptamana mare, Lunea curata, Spolocania, Lunea păstorilor, Lunea forfecarilor, Lunea viermilor, Tărbacul cainilor, Cucii
27 Intrarea in saptamâna Caii lui Sântoader, Marțea incuiata, Marțea sântoaderului, Marțea ciorilor, Marțea traznetului
29 Joimarica, Joia iepelor, Joia tuturor jivinelor, Joia furnicilor

Mărțișor
1 Vinerea Sântoaderului, Baba Dochia, Baba Marta, Cap de primavara, Martisorul, Intrarea in zilele Babei
2 Sântoaderul cel mare, Sâmbata mortilor
4 Iesirea din saptamâna Caii lui Sântoader
5 Marțea Incuiata
9 Măcinicii, Mosii de Mărtisor, Moartea Dochiei, Iesirea din zilele Babei , Sâmbra plugului, Cap de primavara, Anul nou al plugarilor
10 Intrarea in zilele Moșilor
15 Cristofor
16 Ajunul lui Alexie
17 Alexiile, Corn inflorit, Alexie omul lui Dumnezeu cel Cald, Ziua șarpelui, Ziua peștelui
18 Iesirea din Zilele Moșilor
20 Miezul Păresimilor, Târnoasele, Sarbatoarea oualelor, Miercurea numaratului oualelor, Ziua sarpelui
21 Târ-nainte, târ-napoi (Echinocțiul)
24 Ajunul Blagoveșteniei
25 Blagoveștenie, Buna vestire, Ziua cucului
26 Stoborul Blagoveșteniilor, Gavril Blagoveșnicul, Parintii Blagoveștenilor
30 Sambata ursului

Prier
1 Ziua pacalitului, Ziua nebunilor
6 Moșii de Florii, Sambata floriilor, Lăzărelul
7 Floriile, Nunta urzicilor
8 Saptamana patimilor, Saptamana mare
10 Miercurea Paștior
11 Joimari, Joimarița, Mosii de Joimari, Joia neagra , Joia Verde, Sarbatoarea dinților
12 Vinerea seaca, Vinerea Mare, Vinerea Patimilor
13 Sambata Paștelui
14 Paștele, Saptamana Paștelui, Saptamana luminata
15 A doua zi de Paște
16 A triea zi de Paște, Marțea dracului, Mătcălău
18 Joia Paștilor, Joia rea , Joia verde, Joia nepomenita, Joia necurata, Paparuda
19 Fântânița
20 Sambata Tomii
21 Paștele blajinilor, Paștele mic, Druște
22 Sângiorzul Vacilor, Ajunul Sângiorzului, Mâncatoarea, Saptamana neagra, Lunea mortilor
23 Sângiorzul, Sângeorgiu, Blojul. Anul nou al Ciobanilor, Ropotinul țestelor
24 Poitra lui sf Gheorghe
25 Joia verde, Marcul boilor
30 Ropoinul țestelor, Marțea dracului, Marțea de traznet, Ziua ucigasului, Caloianul, Ajunul Armindenului

Florar
1 Armindeni, Incepatorul verii, Ziua pelinului
2 Joia verde
5 Saptamana Rusaliilor
10 Todorusale, Strat de rusalii, Sfredelul Rusaliilor
12 Ghermanul, Harmanul viermilor
14 Ropotinul țestelor
16 Joia verde
18 Moșii de lapte, Gherman
21 Costandinul puilor, Constantin Graur
22 Mosii de Ispas
23 Ispasul, Paștele cailor, Joia iepelor, Joia verde
25 Nedeea lui Ispas, Ioan Fierbe-Piatra
27 Oarbele șchioapele, Lunea ratacita
28 Ropotinul țestelor
30 Joia verde
31 Irimia, Sarbatoarea boilor

Cireșar
1 Sambata Rusaliilor, Mosii de rusalii, Mosii cei Mari, Mosii de sâmburi, Mosii de vara, Nașterea Călușului
2 Duminica mare, Rusaliile
3 A doua zi de rusalii
4 A treia zi de rusalii
5 Joia nepomenita, Buciumul rusaliilor, Bulcile
8 Rusitorii, Rusitoarele
9 Duminica tuturor Sfintilor, Lasatul secului de Sânpetru
10 Timotei, Lunea incurcata
11 Spartul Călușului, Martea Călușului, Vartolomeul grâului
12 Onufrie, Nunta soarecilor
14 Eliseiul grâului, Joia mânioasa
19 Iuda
23 Mosii de Sânziene, Ajunul Sântion
24 Sânziene, Dragaica, Amuțitul cucului, Sântion de vara
28 Ajunul Sânpetrului
29 Sânpetru de vara
30 Stoborul Sânpetrului, Pietrele lui Sânpetru

Cuptor
1 Cosmadinul, Ana-Foca
8 Pricupul, Procopiile
13 Panteliile
15 Ciurica, Ziua femeilor, Chiric șchiopul, Circovii Mărinei
16 Circovii de vara, Miezul verii
17 Circovii de vara, Mărina Măcinica, Sân Mărghita, Păliile
18 Circovii de vara, Mărina
19 Păliile, Circovul lui Sântilie al dintâi
20 Sântilie, Pârliile
21 Ilie Pălie, Circovul lui Sântilie ăl din urmă, Pârliile
22 Foca, Iesirea Pârliilor
23 Opârlita
25 Ana Ospenia, Sf Ana
27 Pantelimonul Oveselor, Pintilie Calatorul, Sântilie cel mic, Sântilie cel schiop, Sora lui Sântilie, Ilie Pălie, Panteliile

Gustar
1 Macaveii, Macaveiul Ursului, Impuiatul ursilor, Paștele vițeilor, Ziua crucii de vara, Intrarea in postul Sântămăriei
2 Ziua ursului
6 Probejenia, Mosii schimbarii la fața
15 Sântămăria Mare
24 Martirul Lupu
29 Crucea mica, Sântion de toamna, Sântion cap taiat, Ioan taie capul pe varza, Brumariu

Răpciune
1 Simion Stâlpnicul, Ciricul Pasarilor
4 Vavila
6 Ciuda lui Arhanghel
8 Sântămăria mica
9 Stoborul Sântămăriei mici
14 Ziua crucii, Cârstovul viilor, Ziua sarpelui
15 Macovei
21 Târ-nainte, târ-napoi (echinocțiul)
24 Teclele
26 Berbecarii, Filipii
27 Berbecarii
29 Inceputul verii lui Mioi, Sân-Mihai

Brumărel
1 Procoavă
11 sf Filip
14 Vinerea mare, Nunta oilor, Sfarsitul verii lui Mioi
17 Osie, Lucinul
18 Ziua Lupului, Lucinul
21 Vinerea ciumii
22 Mosii de toamna, Mosii de sâmburi, Sâmbata mortilor
25 Ajunul de Sânmedru
26 Sânmedru, Ziua Soroacelor
27 Poitra lui Sânmedru, sf Dumitru cel nou, fratele lui Sânmedru

Brumar
1 Cosma si Damian, Vrăcevul
8 Arhanghelii , Năpustitul Arieților
9 Poitra lui Arhanghel
10 Filipii
11 Mina, Ziua tâlharilor
12 Martinii de toamna
13 Martinul cel mare de toamna, Ziua lupului
14 Martinii de toamna, Intrarea in Filipii de toamna, Lasatul Secului de Craciun
15 Spolocania
21 Ovidenia, Filipul cel Mare, Filipul cel schiop
24 Climăta Vântului
29 Ajunul de Sântandrei
30 Sântandrei, Mos Andrei, Noaptea Strigoilor, Iesirea din Filipii de toamna

Ningau
4 Bubatul, Zilele bubatului , Varvara, Savele
5 Bubatul , Sava
6 Mos Nicolae, Sânnicoară, Craciunul copiilor
7 Poitra lui Sânnicoară
9 Ana Zacetenia
10 Sânnicoară, sf Nicolae cel mic, Sora lui Sânnicoară
12 Spiridon facatorul de minuni
20 Ignatul Porcilor, Inătoarea
23 Preziua Ajunului
24 Ajunul Crăciunului, Mos Ajun
25 Crăciunul, Mos Crăciun
26 A doua zi de Crăciun
27 A treia zi de Crăciun
28 Ingropatul Crăciunului
31 Ingropatul Anului vechi si Nașterea Anului nou, Ajunul lui Sânvăsâi

Frecând menta

Una din cele mai des intalnite activitati in ziua de astazi este frecatul mentei, si intr-o masura mai mica sau mai mare romanul este un mare iubitor de menta , si o freaca cu abnegație. Activitatea asta insa, si anume statul degeaba, nu e o descoperire relativ recenta, daca verificam limba romana descoperim o multitudine de expresii echivalente, care descriu activitati complet lipsite de sens, demonstrând ca romanul poate sa sufere de lene , dar nu si de lipsa de imaginație :-).

Pai, sa luam si cateva exmeple: A bate apa-n piua . Piua este un vas de lemn sau metal cu pereți groși folosit pentru a pisa diverse lucruri in el (sa ne aducem aminte de mujdeiul de usturoi), daca bati apa in piua te obosești degeaba pentru ca tot apa o sa iasă, deci un lucru absolut inutil.
A taia frunza la caini . La țară hrănirea bobocilor de rața sau a puilor de gaina sau curca se face cu un amestec de frunze si ierburi tăiate marunt la care se adauga cateodata si faina de porumb. In munti, in mediul pastoral, se inampla ca oamenii sa taie ramuri din copaci pentru ca oile sau caprele sa se hraneasca cu frunze. Bineînțeles ca a taia frunze pentru caini nu e cea mai utila activitate, avand in vedere ca o sa fie cam greu de convins câinele sa le manance.
A umbla dupa cai verzi pe pereti. Cam greu de gasit ... doar daca e vorba de cai care se hranesc prin fotosinteza si le curge clorofila prin vene. Sau se găsește vreun artist sa pună mana pe spray-ul cu vopsea.
A umbla dupa potcoave de cai morti. Hmmm.. avand in vedere ca pe vremuri din pieile de cai se obținea clei si carnea era din când in când data la consum, presimt eu ca si potcoavele se refoloseau dupa moartea calului.

Si totusi ... de unde vine expresia a freca menta ? Dupa un pic de cautare pe net , am aflat ca expresia isi are originile in orele de latina (cam multe la numar) care se faceau pe vremuri in licee, si la care elevii din plictiseala incepusera sa spuna ca frecau mentula. Iar cuvântul latin mentula rimeaza foarte bine cu omologul lui romanesc :-D.

Transformers - in viata de zi cu zi

Limba unui popor nu e statica, nu rămâne neschimbata ani de zile ca sa mai primească cu țârâita un cuvânt când si când , nuuuu , e un organism viu, care se adaptează la conditiile de mediu foarte bine. E mai schimbatoare decat marea in furtuna pentru ca ea depinde prea putin de o turma de academicieni si câteva mii de profesori care decid ce e corect si ce nu. Nu e mofturoasa, accepta cuvinte noi, idei noi, si se lasă maleata de fiecare dintre noi într-o măsura mai mare sau mai mica, dar in același timp da uitării si idei vechi ramase de izbeliște in vâltoarea vieții de zi cu zi . Acum 150 de ani ne invadau franțuzismele, acum 20 de ani scriam cu î din i , acum introducem cuvinte din engleza in discuții banale, in 10 ani cine stie ? Limba romana se transforma , se adapteaza, si supraviețuiește.

Expresiile noastre, pe care de multe ori le folosim instinctiv au suferit si ele transformări de-a lungul timpului. Ce ziceți de expresia ce-si face omul cu mana lui se numește lucru manual ? In prezent o aud mai de la toată lumea fie in forma asta , fie într-o forma apropiata , acum 20 de ani avea cu totul o alta forma, si as putea spune ca avea si semnificația puțin diferita : ce-si face omul cu mana lui nici dracul nu mai desface .

Dar expresia a da sfoara in tara ? Nu are nici o tangenta cu sfoara ... la origini era a da sfara in țară si avea treaba cu sfara , un mănunchi de canepa înmuiat in grăsime de porc si care se aprindea pentru a rezulta un fum negru si de durata , si asta se folosea pe vremuri pe vârfuri de munte acolo unde erau instalate posturi de observație. Primul post dădea sfara , urmatorul post vedea semnalul de fum si aprindea la rândul lui sfara ... si uite asa afla Ștefan in Suceava ce fac turcii la Chitila.

Mai sunt unii care fac greșeli in public si zicem atunci ca si-au dat in stambă ...  cu mica mențiune ca vorba nu are nici o legătura cu stamba, textila e nevinovata, la origini iti dadeai in stampă , adică se publica la gazeta.

Si ultimul meu exemplu e chiar interesant :-) , a trece cămila prin urechile acului , o vorba populara intr-o țara in care majortitatea oamenilor nu văzuseră o camila in viata lor. Dar in schimb văzuseră un cămil, adică un odgon, o funie folosita pe corăbii.

PS: mulțumesc scrierilor domnilor George Pruteanu si Stelian Dumistrăcel pentru explicațiile de la ultimele exemple :-) .

Discuții in contradictoriu

Vi s-a întâmplat vreodata sa purtați o discuție in contradictoriu cu cineva ? Sunt convins ca da ... mie mi se întâmpla foarte des,  la o analiza mai atenta îmi dau seama ca mult mai des decât ar fi cazul. Si in cel putin 50% din cazuri încerc dupa aceea sa derulez amănuntele discutiei in minte si sa înțeleg ce s-a întâmplat acolo. Am îndoieli, am nelămuriri, am întrebări , dar nu am răspunsuri. Nu reușesc sa înțeleg de ce ... si nu se poate sa nu fie o problema la mijloc , e imposibil ca majoritatea conversațiilor ma lungi de 10 minute in care particip sa se termine cu un conflict de idei si sa nu-mi dau seama ca toate conversațiile astea nu au decât un numitor comun... adică eu. Si atunci problema clar e de factura psihologica , fie eu sunt cel mai deștept din jurul meu și mereu am dreptate (garantat puțin probabil) , fie activitatea mea personala de zi cu zi m-a obisnuit sa-mi asum o poziție si sa mi-o mențin, atat de mult incat am ajuns sa am absoluta incredere in parerea mea fara a mai lasa loc de îndoiala si de părerea altora. Hmmm... a greși e uman ,a persevera in greșeala e diabolic.

Si cel mai trist e faptul ca la analiza ulterioara îmi dau seama ca nici măcar nu-mi pasa de ideea de care ma arătam atat de înflăcărat in cadrul discuției. Am realizat acum ceva timp ca adevarul e de doua feluri, absolut și relativ. Ala absolut are loc in cadrul relațiilor clar măsurabile ,definite de un etalon , 2+2=4 ... 1 zi are 24 de ore. Adevarul relativ ține de părerea personala... daca esti daltonist si vezi in fata ochilor un verde închis si toată lumea iti zice ca e roșu , tot degeaba , pentru tine adevarul e simplu , e verde inchis. Si atunci faza nu mai depinde de noțiunea de adevăr , depinde de argumentele celui care iți explica, si in ce masura este el capabil sa atingă punctele tale sensibile si lucrurile care te motiveaza , in asa fel incat sa te convinga ca e roșu .
Imi pare rău, in multe din discuțiile pe care le am in contradictoriu , eu vad verde închis, si sincer nu ma interesează atat de mult dacă e verde închis sau roșu , cât as prefera ca persoana cu care discut sa se puna in locul meu, sa înțeleagă si punctul meu de vedere (nu sa-mi dea dreptate , numai sa ma înțeleagă), si sa-mi explice lucrurile in asa fel incat sa inteleg de ce e roșu , si nu de ce vede el ca e roșu. Il cred pe cuvant ca vede roșu ... dar și eu vad verde închis. Si nici măcar nu vroiam sa il, sau sa o contrazic...dar pe bune, e verde închis.

Povestea vorbei - Mare scofală

Povestea asta e atât de veche si atât de putin cunoscuta, încât cuvântul scofală si-a pierdut in totalitate înțelesul original, si nici măcar dicționarele nu-i mai atribuie semnificația initiala, pentru ca daca sunteti suficient de curioși sa cautați in dictionar, veți gasi pricopseala, folos, isprava . Daca aveti inspirația sau norocul de a cauta verbul a scofăli , atunci veti intalni primul indicu al sensului acestui cuvant , a găti bine, a face mâncăruri bune. Pentru ca pur si simplu , scofala este un fel de mâncare :-D .

Străveche găteala româneasca, scornita si înfăptuita pe plaiurile mioritice, de către ciobanii urcați sus la munte, scofala e o bunătate de budinca făcuta din ce se afla la îndemâna prin preajma stânii, iar când ceaunul plin cu scofala fierbinte îndestulează bacii înfometați si câțiva turiști la fel de flamanzi , atunci chiar ca a fost scofala mare :-D. Pentru cei ce vor sa facă si ei o scofală rețeta e urmatoarea : un kg de ciuperci , o bucata de caș dulce , o bucata de urda, un căuș de smântâna, o fărâma de caș dospit si sărat, un pic de brânza de burduf , un pic de telemea , 1-2 linguri de unt, 1-2 cepe , o căpățâna de usturoi , cimbrișor si boabe de ienupăr, verdețuri care mai sunt la îndemâna sau fructe de pădure. Se toaca ceapa si se taie ciupercile in bucati mari, si apoi se rasolesc prin unt încins. Se fărâma branzeturile, se pisează pasta ienupărul, cimbrișorul si usturoiul , se freacă cu smântâna si se amesteca toate cu ciupercile pe foc pana se leagă. Verdețurile tocate se presară la sfârșit amestecând si lăsându-le la foc inca câteva minute. Se servește cu mămăliga si lapte covăsit.

PS: am cules rețeta din cartea Bucate,Vinuri si Obiceiuri Românești scrisa de Radu Anton Roman , o persoana care prin emisiunile tv făcute acum câțiva ani mi-a mai lărgit si mie orizonturile in privința traditiilor culinare ale poporului nostru .

Drobeta Turnu-Severin : Glossa

In lipsa unei activitati mai utile, in timp ce ma aflam in Severin weekend-ul trecut, mi-am luat aparatul de fotografiat la purtator si am purces a strabate orasul natal "ca sa vad si eu ce se mai intampla pe acolo". Si nu mica mi-a fost surpriza :-) . Am plecat la drum cu putine asteptari si m-am intors cu bucurie in suflet , pentru ca orașul ala chiar a început sa se schimbe in bine... Străbătut de-a lungul si de-a latul de lucrări masive de refacere a drumurilor si trotuarelor si refacerea completa a zonei de plimbare Crișan, cu catedrala aproape gata, cu centrul orașului mai curat decât il știam eu , cu plăcuțe de inscripție care marchează zone de interes turistic, cu vechea fântâna arteziana in funcțiune si fațada teatrului in reparație, orasul începe sa capete o noua fața si un viitor mai bun. Daca inainte am râs auzind de planurile primarului de introducere a orasului in circuitul turistic, acum parca incep si eu a crede ca ideea devine realizabila.

Vreme trece , vreme vine,

Vechiul ceas al primariei a uitat sa mai masoare timpul , era frumos la vremea cand a fost instalat (sa fi trecut vreo 20 si ceva anisori de atunci) , acum e o simpla marturie a trecerii timpului... sper sa-si aduca aminte si de ceasul asta inainte de a termina reamenajarea orasului . 

Nu-mi mai aduc aminte cand a fost inaltat prima data steagul in fata parcului central , cred ca e contemporan cu ceasul , dar continua sa fluture intr-o prezența demna in bătaia vantului .

Toate-s vechi...

Am vizitat si Monumentul Eroilor , mai păstrează încă farmecul de alta-data, deși statuile spălate de ploi și-au mai pierdut din culoare. Surpriza a fost însa tunul din imagine, întreținut cum se cuvine, pentru ca rotile i se învârteau cu ușurința impinse cu sârg de un prichindel. O surpriza si mai mare a fost partea din spate a monumentului, unde am observat (abia acum, dupa 20 de ani ) ca acesta a fost prevazut la origini cu mici bazine si canale prin care un șuvoi de apa ar fi trebuit sa adauge un plus de farmec întregului ansamblul arhitectonic.

Parcul central , mic dar cochet , cu mesele lui de piatra inscripționate cu o tabla de șah , era foarte animat. Păcat ca locuitorii nu știu sa-l aprecieze si sa-l păstreze asa cum se cuvine ... sticle de plastic pe jos, pahare de suc uitate pe mese indica clar ca la capitolul bun simt si comportament severinenii mai au de învățat .

Decebal si Traian mai supraveghează inca solemni si sobri parcul central , si trebuie sa recunosc ca ma bucur de lipsa porumbeilor. In Timișoara au devenit chiar enervanți.

La finalul parcului, fântâna cu pești aduce un ultim omagiu zonei răcoroase . Fântâna e mai colorata decât o știam eu , dar albastrul ala strident nu mi s-a părut cea mai potrivita alegere .

Vechea garda din zona parcului central , Apicola a rezistat eroic vreme de 20 de ani, cofetăria Crinul a apărut din nou acolo unde-i era locul (amintiri plăcute ma leagă de cofetăria aia cu scaunele ei din lemn vopsite in alb), si cafe-barul Ada-Kaleh care mai pastreaza inca aerul cochet-burghez conferit de spațiul micuț si bogat decorat in stil oriental (aici am baut in 1985 ceea ce consider a fi singura limonada adevărata din viata mea).

...si noua toate

Ar mai fi un pic de lucru la fațadă , dar in rest catedrala-i gata , acuma sa vedem dacă o sa se gaseasca suficienți credincioși ca sa o umple :-).

In schimb evreii au de ce sa fie suparăți... micuța sinagoga din centru a fost transformata in birou notarial . Nu ca as fi văzut-o vreodată functionand ca si sinagoga ...

Vechea clădire a Bancii Nationale Romane e acum clădirea Episcopiei Severinului si a Strehaiei, împodobita cu sfinți si cruci . Singurul lucru care mi-a trecut prin cap , când ma uitam la ea e "wtf ???"

Intr-un final magazinul Decebal (acum e mai mult shopping center , dar la mine in cap tot magazin e indexat), are si el o fațadă renovata. Dar privindu-l asa in perspectiva , ma gândeam ca as rupe prostiile alea de reclame de la Kenvelo si Altex si le-as baga pe gâtul ăluia care a acceptat sa le pună acolo ... fara ele chiar ar arata decent.

Bulevardul Tudor Vladimirescu s-a ales cu o salba de mini fântâni arteziene pe întreaga lui lungime.

Iar zona de agrement Crișan urmeaza a fi refăcuta intr-un mod de-a dreptul impresionant, si băieții lucreaza serios nu gluma, aveau o tona de utilaje la fata locului.

Pe ici pe colo a mai apărut cate o fântânița din asta , ca sa-și mai spele trecătorul privirea ...

Ce e rau si ce e bine 

Tu te-ntreaba si socoate

Obeliscul din parculețul de pe bulevardul Revoluției colț cu strada Crișan, aici am copilarit , si tot aici am fost facut pionier . Sunt convins ca regimul comunist a fost o perioada nefericita din istoria acestei tari , dar se pricepeau destul de bine la a-ți da un sentiment de patriotism, si apartenența la ceva mai mare decât tine... Pe vremea aia eram mândru ca sunt român, dar acum sentimentul asta a dispărut de mult din mine.

Nu spera si nu ai teama

Ce e val, ca valul trece

Nu credeam ca o sa mai vad vreodată Fantana Arteziana din centru , in funcțiune . Ultima data când am văzut-o mergând, calendarul arata 198x  ... de atunci auzisem ca mai pornea din când in când la zile de sărbătoare , dar eu nu ma nimeream niciodată prin zona . Acum, era după-amiaza, nici o sărbătoare la orizont, fântâna era pornita... a fost un adevarat deliciu sa o privesc :-) .

Animal X si 3 Sud-Est... formațiile au trecut, dar urma lor a rămas in Severin , turnata in ciment :-) .

De te-ndeamnă, de te cheamă

Tu ramâi la toate rece.

Același Castel , cu aceeasi imagine posaca, parca neatins de trecerea vremii si nepăsător la schimbările din jurul lui . Eu zic ca ar merita și el o ferchezuiala...

Paun umblatul

Pentru ca tot am vorbit in post-ul trecut despre călușari, iata viața unui călușar umblat prin lume in imaginația lui Marin Sorescu și interpretarea lui Tudor Ghoerghe :-)

Rusaliile

Va propun un experiment social, mergeti si intrebati pe strada vreo 10 oameni ce sunt Rusaliile. Presimt  eu ca o sa obtineti cel putin de la 5 raspunsuri diferite in sus :-). Știți de ce ? Pentru ca zilele de Rusalii adăpostesc un conglomerat de sărbători provenind din vreo 3 civilizații diferite , la care s-au adăugat in decursul timpului o tona de mituri si semnificații zonale incat nu prea mai știi clar cine si ce serbează :-D. Asa ca, sa le luam in ordine cronologica.

Evreii celebrează in zilele de rusalii Sărbătoarea saptamanilor - Șavuot, reprezentând ziua cand Dumnezeu a dat cele 10 legi lui Moise, pe muntele Sinai , la 50 de zile de la plecarea lor din Egipt. Pentru evrei , sărbătoarea are loc la 7 săptămâni dupa a 2-a zi de Paște ,in ziua a 6-a a lunii Sivan.

Un pic mai tarziu, la romani , Rosalia - sarbatoarea Trandafirilor era o zi închinata cultului morților, in care se aduceau ofrande celor decedați , alimente si trandafiri.

Crestinii sarbatoresc pogorarea Duhului Sfant , la 50 de zile de la învierea lui Hristos, sărbătoarea mai numindu-se si Cincizecime, in latina Pentacostes. Evenimentul este descris in Biblie, Faptele Apostolilor 2,1:4

Şi când a sosit ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaşi loc.
Şi din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, şi a umplut toată casa unde şedeau ei.
Şi li s-au arătat, împărţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei.
Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi.
Unii creștini mai considera aceasta zi ca fiind si ziua întemeierii bisericii creștine, pentru ca in acea zi, in urma cuvântării Sfantului Apostol Petru, s-ar fi convertit la creștinism aproximativ 3000 de oameni, alcătuind prima comunitate creștina din Ierusalim.

Denumirea populara româneasca a sărbătorii nu are însa legătura cu sărbătoarea creștina sau cea evreiasca , ci își are originile in Rosalia romana, sarbatoarea fiind preluata de geto-daci si imbunatatita si revizuita cu mituri populare, rezultatul final putând fi acuzat de orice altceva, numai de lipsa de imaginație nu. Rusaliile sau Rusalcele sunt fie sufletele fetelor moarte de tinere , fie fetele lui Rusalim Împărat, fie fapturi demonice feminine , tinere si frumoase , capricioase si semi-malefice, a caror principala ocupatie pare sa fie dansul, cantecele si voia buna. Mai numite popular si Dansele, Ielele, Paraidele, Sfintele, Soimanele sau Zanele, fapturile astea mitologice danseaza noaptea in cerc pe pamant sau in aer si vai de muritorul care le vede dansand sau calcă din greșeala pe locul unde au horit ele , pentru ca o sa fie lovit instant de betegeli felurite purtând denumirea medicala de "luat de Rusalii" :-).

Dar nu va temeti , poporul nostru in existenta lui milenara a gasit si leacul care te scapa de boala Rusaliilor: jocul Călușarilor, un dans ritualic extrem de vechi a carei origine nu a fost inca descoperita fiind considerat de specialiști fie de origine romana posibil reprezentând rapirea Sabinelor, fie de origine geto-daca reprezentând un ritual de inițiere al tinerilor si in care se regăsește si cultul totemic al calului. Calusarii , in numar de 9 sau 11 se strang cu o săptămâna inainte de Rusalii si isi aleg un vataf/stareț care ii conduce, si un mut, apoi fac legământul dintre ei si își construiesc steagul calusărilor, format dintr-o prăjina de alun având legat in vârf un batic, o legătura de usturoi, una de pelin si un fir rosu. Element incontrolabil , mutul nu răspunde la comenzile vătafului , el  ii pedepseste pe călușari, sare, gesticuleaza , îmbrăţişează şi sărută fetele şi femeile din audienta fiind o reprezentare a zeului de alta data. Înarmați cu bețe sau paloșe din lemn, călușarii alunga Rusaliile prin scenele războinice si dansurile pe care le fac si vindeca bolile prin diverse sacrificii ca spargerea unei oale de lut cu bățul de către vataf sau chiar prin moarta simbolica a unui călușar.



Ce am sarbatorit noi zilele astea ? Nu stiu...probabil unii au avut o zi mai spirituala , alții au avut pur si simplu o zi libera data prin lege in sânul familiei sau la iarba verde, lipsita de orice alta semnificație.
Dar poporul nostru a reușit sa păstreze un dans ritual superb de-a lungul a multor secole de invazie culturala străina.