Povestea vorbei - Sa dam Cezarului ce-i al Cezarului

Am auzit acum ceva timp o zicatoare care spunea ca sunt doua lucruri pe lumea asta de care nu poti sa scapi: moartea si impozitele. Si cam are dreptate. Actiunea de impozitarea a oamenilor supuși unei anumite forme de conducere e cam la fel de veche ca si istoria scrisa , si s-a luat in calcul posibilitatea ca scrierea sa fi fost inventata la inceput pentru pastrarea informatiilor privitoare la taxele platite :-) Unele dintre cele mai vechi pasaje descoperite in scrierea cueniforma avand o vechime de 4500 de ani, descriau de fapt taxele datorate de negustori pentru transportul marfurilor si intrarea in cetăți. In Egipt-ul antic, pe langa alte ocupatii, scribii erau in acelasi timp si perceptori de taxe. De fapt, stand si gândindu-ma bine, daca prima meserie din lume se considera ca ar fi fost prostituția, mai mult ca sigur ca imediat dupa aceea cineva s-a dus sa le impuna un impozit pe profit, si s-a nascut astfel si meseria de perceptor.Si oricat am cauta noi, exemplele de persoane care au trait intr-o zona civilizata si care sa nu fi platit in viata lor nici un impozit sunt cam greu de gasit.

De cealalta parte insa, persoane care sa fi scapat de moarte mai gasesti pe ici pe colo in literatura . De la Ghilgames la Heracles, trecand preintr-o suita de eroi, semi-zei si alte personaje de legenda ajungem pana in zilele noastre la Connor si Duncan McLeod. Din cate observ eu aici, daca scapi de moarte devii mai popular decat daca scapi de impozite , pentru ca n-a scris nimeni Legenda eroului neimpozitat pana acum.

Dar au mai fost unii care vroiau sa scape cam de amandoua, si anume farisei , care vroaiu si nemurirea sufletului si scutirea de impozit, asa ca au mers la Isus si l-au intrebat daca nu cumva religia ii exclude de la plata taxelor catre romani  (Matei ,22, 17):
Spune-ne deci nouă: Ce Ţi se pare? Se cuvine să dăm dajdie Cezarului sau nu?
Si Isus, spre bucuria tuturor beneficiarilor de taxe si impozite, a clarificat problema :
Arătaţi-Mi banul de dajdie. Iar ei I-au adus un dinar.
Iisus le-a zis: Al cui e chipul acesta şi inscripţia de pe el?
Răspuns-au ei: Ale Cezarului. Atunci a zis lor: Daţi deci Cezarului cele ce sunt ale Cezarului şi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu.

In concluzie, indiferent daca visezi la campiile Elizee, la gloria Valhallei , la portile Raiului sau la 40 de virgine, pana acolo o sa trebuiasca sa platesti Cezarului :-).